LECȚIA DE ISTORIE prezentată de profesorul Viorel Guțu – 27 mai: Uciderea lui Tudor Vladimirescu
Pe 27 mai 1821, Tudor Vladimirescu, liderul Revoluției de la 1821 care a marcat începutul istoriei moderne a României, a fost ucis de către eteriști lângă Târgoviște. Tudor Vladimirescu a fost voluntar în armata țaristă în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812, unde s-a remarcat prin curaj și pricepere, obținând gradul de locotenent și ordinul „Sfântul Vladimir” de la autoritățile rusești. Conștient de suferințele poporului, el a inițiat mișcarea revoluționară din 1821 împotriva regimului fanariot din Țara Românească și pentru restabilirea autonomiei țării, încălcată de Poarta Otomană.
La aflarea planului Eteriei de a elibera Grecia de sub stăpânirea turcească, Tudor a considerat momentul oportun pentru a mobiliza poporul român împotriva asupritorilor. Astfel, a purtat discuții cu reprezentanții Eteriei pentru cooperare militară, cu scopul de a facilita trecerea trupelor lui Alexandru Ipsilanti, liderul Eteriei, peste Dunăre. În paralel, Tudor a început să mobilizeze poporul prin acțiuni și prin „Proclamația de la Padeș”, care a fost primită cu entuziasm de către români.
În primăvara anului 1821, Tudor i-a cerut lui Alexandru Ipsilanti să treacă Dunărea, pentru a evita transformarea Țării Românești într-un teatru de război între turci și eteriști. Această cerere a lui Tudor a nemulțumit conducătorii Eteriei, care au decis să îl elimine. În noaptea de 20 spre 21 mai, în tabăra de la Golești, Iordache Olimpiotul, un om al lui Ipsilanti, l-a arestat pe Tudor, acuzându-l de înțelegere cu turcii.
După ce a fost dus la Târgoviște în fața lui Ipsilanti, Tudor Vladimirescu a fost ucis în noaptea de 27 mai 1821 de către Vasile Caravia, supranumit „monstrul de la Galați”, împreună cu Gherasim Orfanos și Constantin Cavaleropoulos. Aceștia i-au hăcuit trupul cu topoare și l-au aruncat într-o fântână părăsită.
Astfel s-a încheiat viața unuia dintre cei mai remarcabili oameni ai pământului românesc: trădat, umilit și ucis mișelește de niște venetici. Tudor Vladimirescu va rămâne însă în istorie și în conștiința românilor ca omul care, într-o perioadă dificilă pentru țară, s-a ridicat împotriva asupritorilor nației.
