LECȚIA DE ISTORIE prezentată de profesorul Viorel Guțu:
La începutul lunii mai 1941, Hitler a semnat Directiva nr. 28 pentru invadarea Cretei, insulă considerată ultimul obstacol în calea cuceririi Greciei. Deși majoritatea populației grecești avea o orientare republicană, aceasta se opunea ferm mașinii de război germane. După ce regele George al Greciei a fost nevoit să se refugieze la sfârșitul lunii aprilie în Creta, Hitler a declarat că dorește să-l captureze. În acest timp, britanicii plănuiau evacuarea regelui, considerând că, dacă germanii ar reuși să-l captureze, ar obține o mare victorie propagandistică cu consecințe serioase asupra desfășurării războiului.
În noaptea de 31 mai 1941, regele, aflat într-o vilă din satul Perivolia, lângă orașul Chania, a fost avertizat de apropiații săi de aterizarea parașutiștilor germani trimiși pentru a-l captura. S-a decis contactarea autorităților engleze pentru trimiterea unei ambarcațiuni a Royal Navy pentru evacuarea regelui. Englezii au acceptat, cu condiția ca regele să se deplaseze pe țărmul sudic al insulei.
În aceeași noapte, regele a început deplasarea către localitatea Smernos din sudul insulei, însoțit de vărul său, prințul Petru, colonelul Dimitrios Levidis, premierul Spiros Tsouderos și guvernatorul Băncii Greciei, Kyriakos Varvaressos. Pe drum, grupul s-a confruntat cu patrule de soldați germani, dar a reușit să scape. La un moment dat, au fost opriți de focul unui grup de pușcași cretani. După ce prințul Petru le-a cerut să înceteze focul, cretanii au replicat că și germanii vorbesc grecește și poartă uniforme grecești pentru a-i induce în eroare. După ce au fost convinși că nu sunt spioni germani, grupul a fost lăsat să treacă.
În acea noapte, evacuații s-au odihnit pentru puțin timp în satul Therisso. La plecare, suita regală a întâlnit un grup de pușcăriași eliberați de germani, care însă nu s-au opus trecerii lor. Patriotismul cretanilor a fost mai puternic decât recunoștința față de germani. Suita regală și-a continuat drumul, abandonând catârii de povară și lăsând în urmă câțiva oameni care nu erau echipați corespunzător pentru o călătorie în munți. În ciuda dificultăților, au ajuns la punctul de întâlnire pentru evacuare.
Acolo, grupul regal s-a întâlnit cu membri ai corpului diplomatic englez refugiați și ei. Pe 1 iunie, au fost îmbarcați pe nava HMS Decoy și transportați în siguranță în portul Alexandria din Egipt.
