Raisa Enachi Critică Propunerea de Supraveghere Audio-Video în Grădinițe: Încălcarea Drepturilor Fundamentale?

Raisa Enachi, deputat al statului Român, a abordat într-o postare recentă pe Facebook o temă importantă discutată în cadrul Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați. Printre cele 13 proiecte aflate pe ordinea de zi, deputatul a menționat avizarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 66 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Inițiativa legislativă prevede instalarea obligatorie a sistemelor audio-video în unitățile de învățământ antepreșcolar și preșcolar, măsură care, conform deputatului, ar putea aduce atingere dreptului la viața intimă, familială și privată prevăzut în art. 26 din Constituție. Actuala lege în vigoare nu restricționează acest drept, iar art. 66 alin. (7) definește clar categoriile de persoane care au acces la înregistrările video, subliniind necesitatea unor cereri motivate și aprobarea directorului unității de învățământ.

Mesajul deputatului Raisa Enachi este prezentat mai jos:

„Astăzi, în cadrul Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, printre cele 13 proiecte de pe ordinea de zi, a fost avizată și Propunerea legislativă pentru modificarea art. 66 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Inițiatorii acestui proiect legislativ propun obligativitatea instalării sistemelor audio-video în unitățile de învățământ antepreșcolar și preșcolar.
🇷🇴 Propunerea creează premisele ingerinței în dreptul la viața intimă, familială și privată, așa cum prevede art. 26 din Constituție.
Actuala lege în vigoare nu îngrădește acest drept.

Art. 66 (7) prevede modalitățile, și anume: „Unitățile de învățământ cu sistem de supraveghere audiovideo au obligația de a permite accesul la înregistrări următoarelor categorii de persoane:
a) părintelui, tutorelui legal sau elevului major, în baza unei cereri motivate scrise, cu aprobarea directorului unității de învățământ;
b) directorului unității de învățământ, reprezentaților DJIP/DMBIP și reprezentanților Ministerului Educației;
c) psihologului/consilierului școlar din unitatea de învățământ, cu acordul părintelui, al tutorelui legal sau al elevului major, cu aprobarea directorului unității de învățământ; d) personalului medical, dacă este cazul.”

În acest context, avem și Decizia Curții Constituționale nr. 340/2023, care a examinat criticile de neconstituționalitate ale dispozițiilor art. 66 alin. (7) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 în raport cu art. 26 alin. (1) din Legea fundamentală.
Accesul la datele cu caracter personal necondiționat de justificarea unui scop, precum și lipsa unor garanții pentru protecția datelor cu caracter personal, creează premisele încălcării art. 26 din Constituție.
Această propunere legislativă tinde să încalce și dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27.04.2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.

Ținând cont de faptul că unitățile de învățământ sunt instituții publice de educație și avem un sistem de învățământ incluziv, sunt împotriva acestui proiect și împotriva unor norme ce sunt deja reglementate.
Întrebarea ar fi, cei care au inițiat acest proiect legislativ unde au fost când s-a dezbătut și adoptat Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023?
Vorbim aici de aceeași parlamentari din această legislatură?”