Lecția de Istorie prezentată de profesorul Viorel Guțu – 21 iunie: Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial
În noaptea de 21 spre 22 iunie 1941, generalul Ion Antonescu a dat legendarul ordin: „Ostaşi. Vă ordon: treceţi Prutul!”, declanșând operațiunile militare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord de sub ocupația sovietică. Armata Română a început lupta pe un front extins, de la munții Bucovinei până la Marea Neagră, cu mobilizarea a 3 comandamente de armată, 11 corpuri de armată și 214 formațiuni militare operative.
România intrase „de facto” în al Doilea Război Mondial în urma ultimatumurilor sovietice din iunie 1940, care au dus la pierderea Basarabiei, nordului Bucovinei și a Ținutului Herța. Aceste pierderi teritoriale au fost urmate de Diktatul de la Viena, când România a cedat nord-vestul Ardealului Ungariei horthyste. În fața acestor pierderi, România nu avea altă alternativă decât să se alieze cu Germania nazistă, văzând în aceasta o oportunitate de a-și recupera teritoriile pierdute.
Pe 12 iunie 1941, când Hitler a informat decizia Germaniei de a ataca Uniunea Sovietică, Antonescu a declarat că „dorește să lupte pentru refacerea hotarelor României Mari”. Astfel, în noaptea de 21 spre 22 iunie 1941, Antonescu a mobilizat armata și a dat ordinul: „Ostaşi! Vă ordon: Treceţi Prutul! Zdrobiţi vrăjmaşul din răsărit şi din miazănoapte. Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi. Reîntregiți la trupul ţării, glia străbună a Basarabilor şi codrii voievodali ai Bucovinei”.
Vestea intrării României în războiul pentru eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei a fost primită cu bucurie de populație, deși în acest război, pe frontul din Basarabia au murit peste 71.000 de militari români. Eliberarea acestor teritorii a avut un ecou amplu, iar pe 25 iulie 1941, Marele Stat Major a comunicat: „Lupta pentru dezrobirea ținuturilor româneşti de la Răsărit s-a terminat, iar din Carpaţi şi până la Marea Neagră suntem din nou stăpâni peste hotarele străbune”.
Totuși, bucuria eliberării a fost umbrită de distrugerile provocate de armata sovietică în retragere, care a aplicat tactica pământului pârjolit, lăsând în urmă distrugeri semnificative, afectând biserici, școli, spitale și alte instituții publice din Basarabia și Bucovina.
