Lovitură de teatru! George Simion, marele haiduc al AUR-ului, pare să-și fi pus pe dos opinciile politice și acum umblă de colo-colo cu gânduri răsucite. După ce ani de zile a trâmbițat că cei 500.000 de români din Bucovina trebuie readuși acasă, hopa-țopa, acum semnează cu chiu cu vai că susține integritatea teritorială a Ucrainei. Păi, Simioane, nu mai ești tu voinicul din poveștile cu unire și dreptate?
Simioane, fă ce zici, nu ce faci!
Oamenii stau și se întreabă: „Oare Simion ăsta nu-i mai periculos ca Iohanis?” Că una zice și alta face. Parcă e dintr-un basm în care voinicul promite marea cu sarea, dar la final aduce doar o cană de apă. Cu Simion în frunte, România ar intra în război doar pentru cuvintele spurcate și amenințările adresate ambasadorilor. Și zău că-i arțăgos ca o babă pusă pe harță!
O întorsătură de zile mari
Michael Strauss, un alt cap de-al ECR-ului, a spus de curând: „Deputații europeni din AUR au semnat, desigur, Declarația de la Praga, care stabilește valorile grupului. În plus, ca o condiție de bază pentru aderarea la Grupul ECR, liderul partidului AUR, George Simion, a semnat o declarație scrisă în care afirmă că AUR respectă și sprijină integritatea teritorială a Ucrainei și frontierele sale recunoscute la nivel internațional. Nu există nicio îndoială că Grupul ECR susține pe deplin valorile europene și Ucraina, iar prin semnarea declarației, AUR a declarat că face la fel.”
Mucles pe toate fronturile
Dar Simion al nostru nu scoate o vorbă despre asta nici pe Facebook, nici pe site-ul oficial. Ce-i asta, Simioane? Să fie trădare de neam și țară? Unii susținători îi simt deja mirosul de Roșca 2.0, acel politician care și-a vândut ideile de unire pentru un scaun mai moale și un viitor mai rozaliu.
Fă-te frate cu dracul până treci puntea?
Aderarea la ECR vine cu beneficii politice și strategice importante, dar cu ce preț? Simion riscă să fie văzut ca un trădător de nădejde de către cei care și-au pus încrederea în el. E ca și cum ai vinde brânza din traistă pe câțiva arginți, doar pentru că îți este foame acum, dar uiți că mâine tot ți-o fi foame.
Povești din alte vremuri
În politică, unii fac promisiuni și apoi se jură că nu au mâncat usturoi, iar gura nu le miroase. Simion pare să urmeze exact acest tipar. Criticii spun că mișcarea lui ar putea să îngroape ideea unirii Republicii Moldova cu România, la fel cum s-a întâmplat cu speranțele de unire de la începutul anilor 2000.
Decizia lui George Simion de a semna declarația de respectare a integrității teritoriale a Ucrainei, pentru a facilita aderarea AUR la Grupul ECR din Parlamentul European, este o întorsătură de situație de zile mari. Ce va urma, numai timpul ne va spune. Un lucru este clar: scena politică din România și Moldova nu va mai fi la fel după această răsturnare de papuci politice. Simioane, schimbă papucii, dar măcar nu-ți schimba vorba!
