În aprilie 2024, numărul bugetarilor din România a ajuns la 1.292.549, reflectând o creștere de aproximativ 34.000 de persoane față de momentul preluării guvernării de către Coaliția PSD – PNL. Acest lucru înseamnă că în medie au fost adăugate 38 de noi poziții bugetare în fiecare zi, pe parcursul celor 888 de zile de guvernare. În aceeași perioadă, aparatul bugetar a atins cel mai înalt nivel din ultimii zece ani.
În noiembrie 2021, la începutul mandatului lui Nicolae Ciucă, în România erau 1.258.810 bugetari, majoritatea în administrația publică centrală, numărând 803.642 de angajați. În aprilie 2024, numărul total al bugetarilor a atins 1.292.549, ceea ce reprezintă aproximativ 22,5% din totalul salariaților din România la acea dată (5.747.440, conform Ministerului Muncii). În noiembrie 2023, numărul angajaților plătiți din buget a fost cel mai mare din ultimii 16 ani, în timpul guvernării Tăriceanu, când numărau aproape 1,4 milioane.
În perioada crizei și a guvernelor Boc, aparatul bugetar a fost redus semnificativ, ajungând la un minim de 1,1 milioane în 2014. Începând cu 2015, numărul angajaților la stat a crescut aproape constant și a atins din nou cifre aproape record în ultimele 12 luni. În 2021, când alianța actuală a preluat guvernarea, Ministerul Educației, administrația publică locală, MAI și unitățile sanitare în administrare locală erau printre cei mai mari angajatori din sectorul public.
După 29 de luni, topul celor mai mari angajatori în stat rămâne același:
- Educație – 302.230 de poziții la Ministerul Educației, 69.950 în facultăți/institute și 5.019 în învățământul preuniversitar plătiți de administrațiile locale.
- Sănătate – 145.494 de poziții în unități subordonate administrațiilor locale, 80.157 în unități sanitare finanțate prin FNUASS și 18.156 la Ministerul Sănătății.
Cele mai multe angajări au avut loc la Ministerul Educației, MAI și în administrația publică locală. Între noiembrie 2021 și aprilie 2024, Ministerul Apărării Naționale a pierdut cei mai mulți angajați, respectiv 1.921. Anul 2023 a fost marcat de un deficit bugetar semnificativ, aproape de 90 de miliarde de lei, echivalent cu 5,68% din PIB. În anul precedent, salariile nete au crescut considerabil: cu 20% în Administrația publică, 28% în Învățământ și 10% în Sănătate. În schimb, creșterea veniturilor pe total economie a fost de doar 15%.
În septembrie 2023, premierul Marcel Ciolacu a anunțat planuri pentru „cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după revoluție”, menită să reducă risipa. În 2024, însă, strategiile s-au modificat, cu renunțarea la unele măsuri din „Ordonanța trenuleț” și o creștere a cheltuielilor bugetare cu 380 de milioane de lei. În mai, guvernul a adoptat o altă ordonanță de urgență, prevedând majorări salariale de 10% pentru anumite categorii de bugetari și decontarea ochelarilor de vedere, cu un impact bugetar estimat la 1,2 miliarde lei pentru 2024.
În aprilie 2024, salariul mediu net pe economie a fost de 5.217 lei. În administrația locală, câștigul net a fost de 6.761 de lei, în Educație de 5.609 lei, iar în Sănătate și Asistență Socială de 4.981 lei. Deși au fost discutate reforme bugetare necesare, acestea rămân un subiect de actualitate și în 2024.
„România nu poate susține un sistem bugetar așa cum este acum. Un astfel de sistem nu va contribui la dezvoltarea țării. În trecut, mergeai într-un minister și găseai șapte agenții pentru avizare. După reorganizare, există un singur serviciu de avizare. (…) Reforma nu poate exista fără digitalizare, iar există o rezistență persistentă în această direcție”, a declarat Ciolacu în aprilie 2024.
Pentru 2024, se preconizează un deficit bugetar semnificativ, având în vedere execuția din primele patru luni.
Până la 30 aprilie 2024, statul a adunat venituri de aproximativ 182 de miliarde de lei, dar a cheltuit aproape 240 de miliarde de lei, rezultând un deficit bugetar de 57,2 miliarde de lei, adică 3,24% din PIB. Cea mai mare parte din aceste cheltuieli, aproximativ 35%, au fost destinate asistenței sociale. Guvernul a achitat pensiile pentru luna mai în avans, includând costurile în cheltuielile lunii aprilie, ceea ce explică o creștere semnificativă a cheltuielilor sociale, conform jurnaliștilor de la profit.ro.
Cheltuielile de personal au reprezentat 21% din totalul cheltuielilor statului în primele patru luni ale anului 2024. La sfârșit de an, deficitul maxim ar trebui să fie de 4,4%, conform angajamentelor României față de Uniunea Europeană. Până la 31 decembrie 2024, Comisia Europeană estimează că deficitul va ajunge probabil la 6,9% din PIB.
Întrebarea „Ce fac cei 34.000 de noi bugetari?” rămâne fără răspuns clar în 2024, un an marcat de alegeri care limitează perspectivele unei reforme bugetare semnificative, conform Consiliului Fiscal. Instituția prevede o creștere a cheltuielilor de personal în acest context electoral.
Consiliul Fiscal subliniază că restricțiile asupra cheltuielilor de personal ale bugetului sunt dificil de respectat, având în vedere:
- concentrația mare de alegeri în 2024, care poate stimula creșterea salariilor;
- necesitatea adoptării noii legi a salarizării unitare, inclusă în PNRR, care probabil va duce la majorări salariale semnificative în sectoarele cheie;
- impactul inflației.
Analiștii economici sunt sceptici cu privire la justificarea clară a noilor angajări în sectorul public. Florin Andrei, specialist în Finanțe și analiză economică pentru Europa Liberă, subliniază că extinderea aparatului bugetar fără o evaluare adecvată a nevoilor și eficienței nu face decât să adauge cheltuieli suplimentare statului. El remarcă că în domeniile Educației și Sănătății, de importanță strategică, situația este diferită. Cu toate acestea, nu găsește explicații pentru creșterea numărului de funcționari în administrația locală sau județeană, în contextul în care digitalizarea instituțiilor publice și interacțiunea îmbunătățită cu cetățenii sunt prioritare. Andrei subliniază incertitudinea privind rolul și eficiența acestor noi angajați în sistemul public.
Aceste informații au fost furnizate de către: https://www.ziarulprofit.ro/
