Într-o postare recentă pe Facebook, deputatul român Raisa Enachi a adus un omagiu lui Ștefan cel Mare și Sfânt, la 520 de ani de la trecerea acestuia în veșnicie. Domn al Moldovei timp de aproape jumătate de secol, între 1457 și 1504, Ștefan cel Mare a rămas în memoria colectivă nu doar ca un apărător al creștinătății, ci și ca un vizionar al culturii și spiritualității românești.
Mesajul deputatului Raisa Enachi este prezentat mai jos:
„𝟓𝟐𝟎 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐢̂𝐧 𝐯𝐞𝐬̦𝐧𝐢𝐜𝐢𝐞 𝐚 𝐚𝐩𝐚̆𝐫𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢𝐧𝐚̆𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢
Domn al Moldovei aproape o jumătate de veac, între anii 1457 şi 1504, Ștefan al III-lea supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt, trece la cele veșnice – 2 iulie, este înmormântat la Mănăstirea Putna, Suceava.
„Pe parcursul domniei a dus peste 40 de bătălii, marea lor majoritate victorioase, cele mai semnificative fiind victoria de la Baia asupra lui Matei Corvin în 1467, victoria de la Lipnic împotriva tătarilor, în 1469 sau victoria repurtată în Bătălia de la Codrii Cosminului asupra regelui Poloniei Ioan Albert, în 1497. Cel mai mare succes militar l-a reprezentat victoria zdrobitoare din Bătălia de la Vaslui împotriva unei puternice armate otomane conduse de Soliman-Pașa – beilerbeiul Rumeliei, la 10 ianuarie 1475.”
După lupta de la Podul Înalt (Vaslui -1475), a fost numit “Athieta Cristi” (atletul lui Cristos).
De-a lungul îndelungatei sale domnii, a dat dovadă de curaj şi înţeleaptă cârmuire a poporului şi a întregii Moldove. A ctitorit în domnia sa peste 40 de biserici şi mănăstiri, ceea ce ne vorbește de credinţa duhovnicească a domnitorului, dar şi una de dezvoltare a culturii, fiind o adevărată „Epocă ştefaniană”.
Prima ctitorie a lui Ştefan cel Mare este Mănăstirea Putna, și nu este de mirare, de ce Ştefan cel Mare o alege ca „loc de îngropăciune şi odihnă veşnică”.
Ştefan cel Mare a ctitorit cu evlavie lăcașurile de închinăciune. Nu avem dreptul să ocolim faptul că printre localităţi de înaltă apreciere domnească se numără şi județul Vaslui, unde Domnitorul a ridicat, trei lăcaşe de cult, Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Vaslui – 1490, Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Vaslui, fiind menţionată pentru prima dată într-o carte domnească a lui Miron Barnovschi Movilă, la 30 iulie 1628 şi Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Huşi, astăzi Catedrala Episcopală a Huşilor – 1495, înglobând şi pivniţele Casei domneşti.
Să ne rugăm pentru mântuirea sufletului său a moşilor şi strămoșilor noștri creștini. Așa să ne ajute Dumnezeu!
De fapt, astăzi, ne lipsește Ştefan cel Mare, un simplu creştin care şi-a apărat ţara, având dragoste față de popor şi Credinţă în Dumnezeu.”
