În acest an, România se confruntă cu cea mai încărcată perioadă electorală din scurta sa istorie de democrație occidentală: alegeri locale, parlamentare, pentru Parlamentul European și prezidențiale. Costul total este uluitor, în timp ce țara navighează prin această maraton electorală. Până în prezent, contribuabilii români au suportat deja aproape 30 de miliarde de lei pentru aceste alegeri, cu o cheltuială suplimentară estimată de cel puțin 60 de miliarde de lei până la finalul anului. Această povară financiară reflectă măsurile politice menite să asigure voturi din partea coaliției de guvernare.
Implicațiile fiscale sunt grave. Doar în primele patru luni ale acestui an, deficitul bugetar al României a depășit proiecțiile, ajungând la 3,24% din PIB, totalizând peste 57 de miliarde de lei – mai mult decât dublu față de deficitul înregistrat în aceeași perioadă anul trecut. Dacă acest trend persistă, până la 31 decembrie, România ar putea avea un deficit fără precedent, depășind 10% din PIB, cu peste 170 de miliarde de lei.
Consecințele sunt profunde: împrumuturi suplimentare care depășesc 80 de miliarde de lei și o creștere a datoriei publice apropiindu-se de praguri critice. Traiectoria actuală, cu cheltuieli publice crescând de două ori mai rapid decât veniturile, subliniază o gravă problemă de gestionare fiscală care persistă de cinci ani consecutivi, încălcând limita de deficit de 3% din PIB stabilită de Tratatul de la Maastricht.
Ion-Marcel Ciolacu, cu formare în drept și un masterat în Managementul Sectorului Public, a fost o figură centrală în această gestionare fiscală defectuoasă. În ciuda calificărilor academice, mandatul său ca deputat și scurtul său timp ca viceprim-ministru au fost marcate de deficite fiscale semnificative, exacerbând provocările economice ale României.
Pe măsură ce România navighează prin această frenezie electorală, consecințele economice ale acestor decizii rămân grave, amenințând stabilitatea financiară a țării și prelungind dependența acesteia de împrumuturi costisitoare.
În martie și aprilie, Ciolacu a neglijat să prezinte cursul despre deficit, sugerând că nu poate pierde timpul cu plătitorii de impozite, deși este ditamai posesorul de masterate.
Juristul și managerul remarcabil a susținut la începutul lui aprilie că creșterea deficitului provine în întregime din investițiile uriașe realizate sub îndrumarea sa abilă: „În primele luni, am direcționat 17 miliarde de lei în investiții. Investițiile sunt salvarea României, având cea mai mare multiplicare în economie. Am crescut deficitul prin investiții, nu prin consum. În perioada în care deficitul a fost de 9,2%, sute de miliarde de lei au fost cheltuite pe consum. Acum, deficitul bugetar se datorează investițiilor. Nu voi opri nicio investiție, pot oferi exemple din orice domeniu.” Discursul său este atât de impresionant încât națiunea pare captivată, asemenea personajului Efimița din „Conu Leonida față cu reacțiunea” de Caragiale: „Ei! Cum le spui dumneata, să tot stai s-asculți; că dumneata, bobocule, mai rar cineva.”
Bugetul alocat pentru salariile bugetarilor a ajuns la 50 de miliarde de lei în primele patru luni ale anului.
Generalul Ciucă, expert în plictisirea audienței, a devenit o figură cunoscută prin aparițiile sale televizate spectaculoase. Este mai confortabil să consumăm covrigei (de Buzău, desigur) și să râdem de circul politic, decât să ne îngrijorăm de situația bugetară a țării. Aparent, dacă nu ne interesează cum sunt cheltuiți banii țării, problema nu există. Și chiar dacă există, cu atâtea diplome și masterate, „vrăjitorul” Ciolacu cu siguranță are soluții miraculoase. În caz contrar, „contabilii” de la FMI ar putea fi amețiți de șarmul generalului Ciucă, cu exprimările sale elegante și ținuta sa cazonă.
În ciuda impactului său negativ, am analizat încasările statului din impozite. Am constatat cu surprindere că guvernanții au obținut un excedent de 5,5 miliarde de lei (o creștere de peste 26% față de anul trecut) din impozitele plătite de contribuabili și firme pentru venituri și profituri.
Anul acesta, România se confruntă cu cel mai aglomerat an electoral din istoria sa recentă de democrație occidentală, incluzând alegeri locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale. Situația finanțelor publice înregistrează cea mai proastă poziție din istoria recentă, în ciuda tumultului electoral.
Costurile asociate măsurilor politice aducătoare de voturi pentru alegeri au ajuns la aproape 30 de miliarde de lei până în prezent, cu un alt 60 de miliarde de lei estimat până la finalul anului. După primele patru luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 3,24% din PIB, adică peste 57 de miliarde de lei, dublu față de deficitul înregistrat în aceeași perioadă anul trecut (27 de miliarde de lei).
Un deficit bugetar dublu față de anul trecut ne atrage atenția asupra acestei monstruozități fiscale. În 2023, deficitul bugetar anual a fost de 90 de miliarde de lei, reprezentând 5,7% din PIB. Dacă dublăm deficitul bugetar până la sfârșitul anului, vom avea un deficit nemaivăzut într-un stat occidental în timp de pace: peste 10% din PIB, adică peste 170 de miliarde de lei.
Aceasta este prima dintre consecințele dezastruoase ale neglijenței guvernanților: vom fi nevoiți să împrumutăm în plus peste 80 de miliarde de lei (echivalentul a peste 16 miliarde de euro).
Urmarea imediată ar fi depășirea pragului critic al datoriei publice de 55% din PIB, dar nu trebuie uitat faptul că fiecare miliard de lei împrumutat pe termen lung (în mod obișnuit, perioada de maturitate a împrumuturilor) atrage o dobândă de aproximativ 68 de milioane de lei anual.
Până acum, românii au suportat cheltuielile pentru alegeri în sumă de aproape 30 de miliarde de lei, iar până la finalul anului, acest cost se va majora cu cel puțin 60 de miliarde de lei.
Imaginea acestui deficit bugetar enorm este și mai înfricoșătoare având în vedere că ne confruntăm cu al cincilea an consecutiv de deficit excesiv, depășind limita maximă de 3% din PIB stipulată în Tratatul de la Maastricht. Acesta este doar al doilea efect dureros al gestionării neglijente a finanțelor publice de către Guvern: cronicizarea deficitului excesiv, care va afecta grav finanțele statului pentru mulți ani înainte.
Un detaliu extrem de îngrijorător apare acum în discuție: în primele patru luni ale anului 2024, cheltuielile publice au crescut de două ori mai rapid decât veniturile! La sfârșitul lunii aprilie, bugetul consolidat a înregistrat venituri de 182 de miliarde de lei, în creștere cu 15,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce cheltuielile publice au totalizat 240 de miliarde de lei, o creștere de 29,2% în comparație cu anul trecut.
Despre logica matematică a premierului nostru, suspectat de fraude la bacalaureat, nu avem toate detaliile, dar chiar și pentru el ar trebui să fie clar că o creștere a cheltuielilor cu 29%, comparativ cu o creștere a veniturilor de 15%, semnifică o accelerare dublă a cheltuielilor în raport cu veniturile, arătând eșecul evident al administrării actuale.
Absolventul în drept al Universității Ecologice, Ion-Marcel Ciolacu, pare să fi înțeles foarte bine eșecul fiscal al guvernului său, deși a devenit specialist în managementul sectorului public după absolvirea masteratului la S.N.S.P.A. București. Totuși, abilitățile sale teoretice nu s-au reflectat eficient în practica gestionării deficitului bugetar, care a crescut rapid într-un interval scurt.
Este posibil ca el să nu aibă o bună stăpânire a practicii „managementului finanțelor publice”, având în vedere experiența sa de lucru limitată (a fost doar deputat și viceprim-ministru pentru șase luni după absolvire). Cu toate acestea, este o voce activă în dezbaterile despre deficit, susținând că investițiile masive sunt principala cauză a creșterii deficitului, ignorând impactul major al acestor decizii asupra stabilității financiare a țării.
Aceste informații au fost furnizate de către: https://www.qmagazine.ro/
