Critica Adusă Presei Românești: Diana Șoșoacă face Un Apel la Calitate și Responsabilitate

Diana Iovanovici Șoșoacă, o voce curajoasă în spațiul public românesc, a lansat o critică dură la adresa presei românești, acuzând-o de degradarea discursului public și de educarea publicului să reacționeze doar la scandaluri și știri senzaționale. În opinia ei, mass-media din România ar fi contribuit decisiv la formarea unei culturi a superficialității, în care atenția este captată doar de limbajul vulgar și de subiectele scandaloase, în detrimentul unui discurs intelectual și educativ.

Afirmațiile lui Șoșoacă evidențiază un cerc vicios în care se regăsește presa românească: pentru a atrage audiență, jurnaliștii și editorii recurg la subiecte senzaționale și la un limbaj simplist, adaptat nivelului de înțelegere al unei mari părți a publicului. Aceasta, la rândul său, educă publicul să reacționeze doar la acest tip de conținut, neglijând știrile complexe sau abordările mai sofisticate. Astfel, se creează o spirală descendentă în care calitatea informației și a dezbaterii publice scade constant.

Rolul fundamental al presei într-o societate democratică este de a informa corect și de a educa publicul. Presa ar trebui să fie un „câine de pază” al democrației, dar în România, pare că acest rol este din ce în ce mai des compromis de goana după audiență și profit. În loc să își asume rolul de a educa și de a cultiva un spirit critic în rândul publicului, presa se mulțumește să ofere spectacol și scandal, alimentând astfel o societate din ce în ce mai superficială și mai polarizată.

Diana Iovanovici Șoșoacă a subliniat o problemă reală: mulți români nu mai sunt capabili să înțeleagă sau să aprecieze un discurs intelectual, pentru că sunt bombardați zilnic cu știri „fast-food”, lipsite de substanță și valoare educativă. Aceasta este o problemă nu doar pentru consumatorii de știri, ci și pentru societatea în ansamblul său, care riscă să piardă capacitatea de a dezbate probleme complexe și de a lua decizii informate.

Șoșoacă a menționat că, din cauza acestei polarizări a audienței, a fost nevoită să-și adapteze discursurile în funcție de public. Pe de o parte, utilizează un limbaj simplu și accesibil pentru majoritatea, iar pe de altă parte, rezervă un discurs elevat pentru cei puțini care încă apreciază o comunicare intelectuală. Acest lucru reflectă o realitate tristă: s-a creat o prăpastie între diferitele straturi ale societății, în care limbajul și conținutul informațional sunt folosite ca instrumente de segregare culturală și socială.

Presa românească trebuie să își regăsească rolul de educatoare a publicului și să își asume responsabilitatea pentru conținutul pe care îl promovează. Este imperativ să se ridice standardele jurnalistice și să se ofere spațiu și pentru știrile și analizele complexe, care solicită gândirea critică și înțelegerea aprofundată. Doar prin cultivarea unui discurs public de calitate putem spera la o societate informată și capabilă să facă alegeri conștiente și responsabile.

În final, este esențial să recunoaștem că presa are o putere uriașă în formarea opiniei publice și că această putere trebuie exercitată cu integritate și respect față de adevăr și de educația publicului. Numai astfel vom putea construi o societate mai bună, în care toți cetățenii să aibă acces la informații de calitate și la un discurs public civilizat și elevat.