Poluarea fonică în București
În București, există străzi unde poluarea fonică nu poate fi controlată. Nouă din zece cartiere zgomotoase din țară sunt în Capitală. Pe unele străzi, trebuie să strigăm pentru a ne auzi, din cauza poluării fonice. Un studiu recent arată că nouă din primele zece cartiere zgomotoase din România sunt în București.
Sursele poluării fonice
Zgomotul provine de la picamere care fac găuri în asfalt și utilaje care lucrează de dimineața până seara. Traficul infernal contribuie la poluare, șoferii claxonând la semaforul verde. Pe Șoseaua Ștefan cel Mare, media decibelilor este de 55, iar maxima a depășit 100. Este cea mai circulată șosea, având un zgomot constant de fundal.
Nemulțumirile bucureștenilor și situația din alte orașe
Doi din trei bucureșteni se plâng de poluarea fonică. Cei care locuiesc pe străzi lăturalnice nu sunt la fel de afectați. Pe o stradă liniștită din Capitală, nivelul mediu de decibeli nu depășește 30. Conform unui studiu realizat de o platformă imobiliară, cele mai poluate fonic orașe din România sunt Ploiești, Călărași și București.
Sursa principală de poluare fonică
În topul cartierelor zgomotoase se află doar zone din București. Traficul rutier este cea mai deranjantă sursă de poluare fonică, urmat de vecinii zgomotoși și lucrările de construcție. Barurile și restaurantele contribuie, de asemenea, la poluare. Dacă nivelul de zgomot depășește 100 de decibeli, este dublu față de limita admisă în zonele rezidențiale. Mașinile și motoarele modificate sunt adesea responsabile.
