Carol I și Transformarea Văii Prahovei
Valea Prahovei, cunoscută astăzi pentru stațiunile sale montane, era la finalul secolului al XIX-lea o zonă sălbatică. Aici se adăposteau tâlhari, renegați, crescători de animale și călugări de la Mănăstirea Sinaia.
În vara anului 1866, Carol I, dorind să scape de căldura din București, a călătorit spre „Între Prahove”. La Sinaia, a găsit ceea ce copilăria sa la Singmaringen îi oferise: liniște, aer curat și răcoare. Fascinat, a petrecut verile alături de soția sa, Elisabeta, la Mănăstirea Sinaia.
Construcția Castelului Peleș și Dezvoltarea Economică
În acei ani, în timpul plimbărilor sale, Carol I a găsit terenul ideal pentru construirea unei „chalet” de vânătoare. Aceasta a devenit ulterior Castelul Peleș și, mai târziu, domeniul regal. În mai puțin de două decenii, Valea Prahovei a devenit un centru economic, atrăgând familii săsești de industriași, precum Schiel, Rhein, Scheeser, și alții.
Istoricul Dorin Stănescu menționează că în câțiva ani, zona s-a transformat din mici cătune în centre industrializate. S-au construit fabrici de postav, hârtie, mobilă, cherestea și șamotă, iar cramele de vin și șampanie de la Azuga au devenit populare.
Implicarea Economică a lui Carol I
Carol I a venit în România în 1866, când țara nu avea căi ferate sau drumuri bune, nici industrie. El a dorit să dezvolte și să modernizeze țara, apelând la sprijinul capitalului german și european. A început să cumpere pământuri pe Valea Prahovei, devenind unul dintre cei mai mari proprietari din zonă.
Regele Carol I a achiziționat terenuri în diverse zone montane, inclusiv Piatra Arsă, Jepii Mari și Mici, Coștila, și altele. El a investit capital personal în afacerile locale și a oferit terenuri la prețuri modice investitorilor dornici să dezvolte zona.
Investitori Sași și Sprijin Regal
Pe Valea Prahovei, investitorii sași au avut trei avantaje majore: cunoștințe tehnologice moderne, capital propriu și vorbirea limbii germane. Acești tineri industriași din Brașov au găsit un partener direct în Carol I și administrația sa.
Primii investitori majori au fost frații Schiel, care au construit o fabrică de hârtie la Bușteni. Au identificat terenul potrivit și au solicitat concesionarea acestuia la prețuri modice. Carol I a oferit terenuri concesionate pe termen lung, la prețuri mici, pentru a stimula investițiile.
Eldorado-ul de pe Valea Prahovei
După frații Schiel, frații Rhein, o familie veche de sași din Brașov, au investit pe Valea Prahovei în fabrici de postav și producția de vin și șampanie. Începând cu anii 1880, la Azuga și Bușteni s-a format o comunitate prosperă de sași. Această comunitate a contribuit la dezvoltarea industriei orizontale: cârciumi, școli, biserici, spitale și locuințe.
Filantropia și Antreprenoriatul Local
Printre cei mai mari filantropi de pe Valea Prahovei a fost Wilhelm August Rhein, care a susținut instituții culturale și sociale. Industriașii au muncit cot la cot cu muncitorii, dormind în corturi și înfruntând condițiile grele pentru a-și dezvolta afacerile.
Un exemplu este Carl Ganzert, pionier al industriei românești, care a construit un funicular pentru transportul lemnului și a introdus tehnologie pentru a suplini lipsa forței de muncă.
Recunoaștere Internațională și Continuarea Dezvoltării
Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, la Azuga lucrau aproximativ 4.000 de muncitori. Heinrich Daniel Rhein a înființat o fabrică de mobilă și o cramă, utilizând vinuri din zone viticole renumite. Afacerile lor s-au diversificat și s-au extins în toată țara și în afara granițelor.
Industriașii sași și-au prezentat produsele la Expoziția Universală de la Paris din 1900, obținând medalii și premii. Vinurile Rhein, produse la Azuga, au fost premiate cu bronz și argint.
Transformarea Văii Prahovei sub domnia lui Carol I a fost un exemplu de modernizare și dezvoltare economică. Regele a folosit resursele și influența sa pentru a atrage investiții și a transforma o regiune sălbatică într-un centru industrial și cultural prosper.
