România și Importurile de Alimente
România a importat anul trecut alimente de 572 de euro/locuitor, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Luni, INS a publicat datele despre deficitul comercial pe primele 7 luni, acesta fiind de 18 miliarde de euro. Aproape 10% din importurile totale sunt reprezentate de alimente. Cu alte cuvinte, la fiecare 10 euro importați, unul este cheltuit pe mâncare. În urmă cu 15 ani, ponderea alimentelor în importuri era de aproximativ 4%.
România înregistrează deficite de sute de euro/locuitor la produsele alimentare. În schimb, Polonia, Ungaria și Bulgaria au excedente de sute de euro pe cap de locuitor.
O Povară pentru România
„România are un potențial agricol mare, dar are deficite comerciale uriașe, în contrast cu alte țări”, afirmă Tudorel Andrei, președintele INS. El adaugă că este important să evaluăm capacitatea agriculturii de a asigura hrana necesară în situații de criză, cum s-a întâmplat în timpul pandemiei.
Polonia a avut un excedent de 22,2 miliarde de euro în 2019 și 2020, adică 585 de euro pe locuitor. Ungaria a avut un excedent de 6,2 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 640 de euro pe locuitor. Bulgaria a obținut un excedent de 1,87 miliarde de euro, adică 270 de euro pe locuitor.
România a înregistrat un deficit de 3,2 miliarde de euro în acești ani, adică 322 de euro pe cap de locuitor. Acest lucru arată o dependență acută de importuri și reprezintă o povară în plus.
Spania: De la Importator la Exportator de Carne
În 1990, Spania era un importator net de carne, dar în 2020 a devenit cel mai mare exportator mondial de carne de porc. Comerțul internațional cu carne a crescut în secolul XX, dar a avut un avânt după Al Doilea Război Mondial.
Dieta spaniolă în anii 1960 era bazată pe produse mediteraneene, cu un consum scăzut de carne. Între 1960 și 1980, consumul de carne a crescut semnificativ, determinând industria cărnii să adopte un model de agrobusiness.
După integrarea în Uniunea Europeană în 1986, Spania a început să exporte cantități mari de carne, în special de porc. De exemplu, în 1962, producția de animale din Spania reprezenta doar 23% din totalul agricol. În anii 1990, aceasta a crescut la 23%, iar producția de carne a crescut de cinci ori între 1960 și 1990.
Industrializarea Producției de Carne
Spania a industrializat producția de carne de pui și porc prin integrarea pe verticală și adoptarea de tehnologii noi din SUA. Aceasta a permis concentrarea producției în nord-estul țării și în apropierea marilor orașe, unde era acces facil la furaje.
Numărul fermelor a scăzut, dar productivitatea a crescut. În 1962, existau un milion și jumătate de ferme, fiecare cu aproximativ 3 porci. În 1990, numărul fermelor a scăzut la 400.000, dar acestea aveau în medie 32 de porci.
Exporturile Masive de Carne
De la începutul anilor 1990, exporturile de carne ale Spaniei au crescut de zece ori. Dacă în anii 1980 exporturile erau direcționate către fostele colonii, în anii 1990 majoritatea vânzărilor externe mergeau către Uniunea Europeană.
Franța, Italia, Portugalia, Germania și Marea Britanie au fost principalele destinații pentru exporturile spaniole. Totuși, în 2019, China a devenit cel mai mare cumpărător de carne spaniolă, în special carne de porc.
Concentrarea Pieței
Producția de carne în Spania s-a concentrat geografic și economic. Întreprinderile mari, cu tehnologii avansate, au reușit să producă carne la prețuri mici, răspunzând cererii în creștere. Consumul de carne a stagnat din anii 1980, iar Spania a început să se bazeze tot mai mult pe exporturi pentru a compensa producția excesivă.
