Cele mai curate județe din România
Problema deșeurilor aruncate în natură este răspândită în întreaga țară. Totuși, există județe unde oamenii sunt mai responsabili. Maramureș, Cluj și Sibiu se află în topul acestor județe. Ana-Maria Hâncu, co-fondatoare a mișcării Let’s do it Romania!, a menționat județul Brăila ca având un interes scăzut pentru acțiuni de voluntariat.
Colega din Cluj a spus: „La noi nu sunt așa de multe deșeuri, am strâns doar 1000 de saci”. În județul Cluj au fost 5000 de voluntari. Deși au venit mai puțini voluntari, acesta este un semn că județul este mai curat. Oamenii observă curățenia pe tot parcursul anului.
Let’s Do It, Romania! (LDIR) este o mișcare civică non-guvernamentală care luptă împotriva deșeurilor din România. O acțiune cunoscută a LDIR este Ziua Națională de Curățenie. În această zi, sute de mii de voluntari se unesc pentru a curăța zonele poluate din țară.
Ana-Maria Hâncu recunoaște că, acum 14 ani, oamenii erau sceptici. „La început, toată lumea spunea: „Este o tâmpenie ce faceți, oricum nu se va schimba nimic”. Nu s-a schimbat nimic fundamental, dar percepția s-a îmbunătățit. În luna septembrie, mulți oameni ne scriu, întrebând când este curățenia.
La prima acțiune, organizatorii se așteptau la 10.000 de voluntari, dar s-au strâns 200.000. „Am fost șocați, nu ne venea să credem câți au răspuns pozitiv chemării noastre”, spune ea.
Aplicația Let’s Do It, Romania!
Ana-Maria Hâncu a menționat aplicația Let’s Do It, Romania! Aceasta permite oricui să semnaleze existența deșeurilor aruncate în natură. Voluntarii LDIR contactează autoritățile locale pentru a îndepărta gunoaiele.
Ciprian Stănescu întreabă despre Let’s Do It, Romania!. Ana-Maria Hâncu răspunde că este cea mai mare mișcare socială din România. Mișcarea a început în 2009 și a adunat 2,4 milioane de voluntari până în prezent.
Ciprian Stănescu întreabă despre activitățile din fiecare septembrie. Ana-Maria Hâncu explică că au Ziua Națională de Curățenie. Aceasta este o zi în care se face curățenie în natură. Activitatea este necesară, deoarece natura are nevoie de ajutor.
Rezultatele acțiunilor de curățenie
Ciprian Stănescu întreabă despre rezultatele din septembrie 2024. Ana-Maria Hâncu spune că au fost foarte mulți voluntari. Rezultatele parțiale indică aproximativ 138.000 de saci strânși. Multe dintre persoanele implicate sunt copii, care învață lecții de responsabilitate.
Ana-Maria Hâncu menționează că jumătate dintre cei 2,4 milioane de voluntari au fost elevi. Pe lângă participare, se desfășoară și training-uri în școli. Scopul este de a-i face conștienți de responsabilitatea față de natură.
Ciprian Stănescu întreabă ce se întâmplă cu deșeurile colectate. Ana-Maria Hâncu spune că se face colectare selectivă unde este posibil. Cele mai multe deșeuri ajung la operatorii de salubritate din județ.
Relația cu operatorii de salubritate
Ciprian Stănescu întreabă despre relația cu operatorii de salubritate. Ana-Maria Hâncu afirmă că majoritatea operatorilor susțin acțiunile LDIR. La început, au avut dificultăți din cauza lipsei de obiceiuri de voluntariat.
Ana-Maria Hâncu povestește că, acum 14 ani, se așteptau la 10.000 de voluntari. Totuși, 200.000 de oameni au participat la prima acțiune. „Am fost șocați de câți au răspuns pozitiv chemării noastre.”
Ciprian Stănescu întreabă cum se poate avea un septembrie în fiecare lună. Ana-Maria Hâncu menționează aplicația Let’s Do It, Romania! Aceasta permite utilizatorilor să semnaleze deșeurile întâlnite în natură.
Ana-Maria Hâncu discută despre comportamentele de aruncare a deșeurilor. Acestea includ deșeuri rezultate din renovări. A observat că se aruncă mobilă și materiale de construcții.
Problemele cu deșeurile în România
Ana-Maria Hâncu a avut o experiență deprimantă pe 21 septembrie. A participat la o acțiune de curățenie unde au fost sute de voluntari. Deși au curățat timp de patru ore, zona nu a fost complet curată.
Comportamentul de a arunca deșeuri în zone neautorizate este o problemă. Ana-Maria Hâncu a mers cu Irina Rimes să curețe. A întâlnit bucăți de teracotă și a observat că deșeurile nu se terminau.
Ana-Maria Hâncu subliniază că județele Maramureș, Cluj și Sibiu au mai puține probleme cu deșeurile. Oamenii din aceste județe sunt mai responsabili și mai implicați. De exemplu, colega din Cluj a spus că au strâns doar 1000 de saci, cu 5000 de voluntari.
Aceste județe au o percepție mai bună asupra curățeniei, iar comportamentul este pe măsură.
