Cel mai mare escroc din istorie: Povestea incredibilă a bărbatului care a reușit să vândă Turnul Eiffel la fier vechi
În 1925, un bărbat elegant s-a întâlnit cu afaceriști din Paris. Le-a propus să cumpere Turnul Eiffel, un monument deja renumit. În mod surprinzător, el a reușit să convingă unul dintre negustori să cumpere structura. Astfel, a executat una dintre cele mai mari escrocherii din istorie.
Orice vizitator care ajunge în Paris privește cu admirație Turnul Eiffel. La fel a făcut și Contele Victor Lustig când a sosit în Gara Austerlitz, în 1925. Lustig nu era fascinat de frumusețea monumentului, ci de cele 7.300 de tone de fier. Acest „conte” intenționa să vândă turnul la fier vechi, punând în practică una dintre cele mai ingenioase escrocherii din lume.
Lustig era un bărbat fermecător, fluent în cinci limbi și foarte persuasiv. Originar din Imperiul Austro-Ungar, a simțit de tânăr că ar fi putut face carieră în diplomație. Totuși, acest domeniu nu îi aducea câștiguri suficient de mari, așa că și-a folosit talentul în escrocherii.
Planul de vânzare al Turnului Eiffel
Ajuns la Paris, Lustig a decis să „vândă” Turnul Eiffel, cea mai înaltă structură din oraș. La acea vreme, monumentul nu era simbolul național de astăzi. Mentenanța turnului era costisitoare, iar întreținerea implica cheltuieli majore. Zvonuri despre o posibilă demolare circulau deja în rândul publicului.
Auzind acestea, Lustig a realizat că ar putea profita de situație. Și-a confecționat acte oficiale și a închiriat o cameră la Hotel de Crillon. Aici, s-a prezentat ca director adjunct al Serviciului Național de Poștă și Telegraf. A adus șase afaceriști în industrie și le-a spus că turnul ar urma să fie demontat.
Poisson – afaceristul care a căzut în plasă
Lustig a lansat ideea: cine oferea mai mult, primea contractul pentru cele 7.300 de tone de fier. Un singur afacerist, André Poisson, a căzut în capcană. Numele său, „Poisson”, înseamnă „pește” în franceză – un nume potrivit pentru o victimă ușor de păcălit. El i-a plătit lui Lustig 70.000 de franci pentru a obține „contractul” și a tăcut din rușine după fraudă.
Observând succesul schemei, Lustig a repetat înșelătoria după un an, însă de această dată poliția l-a urmărit. A evitat prinderea, fugind în America, unde și-a continuat activitatea.
„Cutia românească” și cele 10 reguli ale escrocheriei
Lustig a inventat și „Cutia românească”, un dispozitiv despre care pretindea că poate copia bancnote. Deși nu producea bani noi, escrocul ascundea suficiente bancnote în ea pentru a părea autentică. După ce obținea banii pe dispozitiv, Lustig dispărea.
A creat și „10 legi” pentru succes în escrocherie:
- Ascultă cu răbdare.
- Nu părea plictisit.
- Fii de acord cu opiniile politice ale celorlalți.
- Susține păreri similare despre religie.
- Fă aluzii la sex, dar fii discret.
- Nu discuta despre boli, decât la interes.
- Lasă celălalt să-și destăinuie problemele personale.
- Nu te lăuda; lasă-ți valoarea să fie percepută.
- Fii îngrijit în aspect.
- Nu te îmbăta niciodată.
În cele din urmă, Lustig a fost trădat de iubita sa, Billy May, care l-a informat pe poliție. Agenții federali l-au prins în 1935, iar Lustig a murit în închisoare, în 1947.