Planul de Reformă a Pensiilor Speciale
Guvernul a trimis la Bruxelles planul de reformă a pensiilor speciale. Ministerul Finanțelor a publicat Planul bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031. Acesta prevede o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar pe 7 ani. Deficitul bugetar estimat pentru 2024 este de 7,9%. Punctul final al planului este anul 2031, cu un deficit de 2,5% din PIB.
Planul, prezentat vineri la Bruxelles, necesită aprobarea Comisiei Europene înainte de implementare. Reforma pensiilor speciale are ca scop recalibrarea sistemului de pensii, conform documentului.
În octombrie 2023, președintele Klaus Iohannis a promulgat o nouă lege a pensiilor speciale. Aceasta a fost modificată conform recomandărilor Curții Constituționale. Noua formă menține pensiile mari pentru magistrați. Restul categoriilor beneficiază de impozitare progresivă de la 10% la 20%.
Legea permite judecătorilor, procurorilor și altor magistrați cu vechime de 25 de ani să se pensioneze la 60 de ani. Aceștia pot beneficia de o pensie de serviciu de 80% din media indemnizațiilor brute lunare. Media este calculată pe ultimele 48 de luni de activitate.
Măsuri Incluse în Plan
Măsurile din Planul bugetar-structural 2025-2031 includ:
- Calcul pe baza principiului contributivității și plafonare: Pensiile speciale vor fi calculate pe baza contribuțiilor și vechimii. Acest lucru reduce discrepanțele dintre pensiile speciale și cele publice.
- Interzicerea creării de noi categorii de pensii speciale: Reforma va interzice noi categorii de pensii speciale și va simplifica sistemul existent. Această măsură contribuie la echitatea socială și reziliența economică.
- Plafonarea pensiilor speciale: Introducerea unui plafon pentru pensiile speciale va asigura echitate fiscală. Astfel, pensiile nu vor depăși veniturile obținute în perioada de contribuție.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a subliniat că impactul bugetar al pensiilor speciale este de 1,7 miliarde de lei pe an. El nu are detalii despre evoluția numărului de pensionari speciali.
Răspunsul său a venit în urma întrebărilor referitoare la impactul bugetar. Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu era de 11.794 în august 2024, o creștere de 98 de persoane față de luna anterioară. Cei mai mulți beneficiari (5.664) erau din rândul procurorilor și judecătorilor.
La începutul anului 2024, erau 10.886 de pensionari speciali, majoritatea fiind magistrați. Între ianuarie și august 2024, numărul acestora a crescut cu 908.
Cea mai mare pensie medie de serviciu în august 2024 era de 25.184 lei. Dintre aceștia, 22.068 lei erau acoperiți de bugetul de stat, iar 6.870 lei din bugetul asigurărilor sociale.
823 de persoane beneficiau de pensie de serviciu din Corpul diplomatic și consular al României. Pensia medie era de 6.651 lei, cu 3.147 lei suportați de la bugetul de stat.
Beneficiarii Legii 215/2015 numărau 899 de persoane, cu o pensie medie de 5.771 lei. Din aceasta, 3.289 lei proveneau de la bugetul de stat.
1.392 de pensionari beneficiau de Legea 83/2015, cu o pensie medie de 12.937 lei. Dintre aceștia, 8.291 lei erau suportați din bugetul de stat.
689 de persoane de la Curtea de Conturi aveau o pensie medie de 9.949 lei. Dintre aceștia, 3.167 lei proveneau de la bugetul de stat.
2.327 de pensionari beneficiau de Legea 130/2015, cu o pensie medie de 6.566 lei. Dintre aceștia, 3.703 lei erau suportați de la bugetul de stat.
603 persoane beneficiau de pensie de serviciu de la Curtea de Conturi. Media era de 9.707 lei, cu 3.140 lei de la bugetul de stat.
Situația Pensiilor Speciale în UE
Aproape toate țările din UE au o formă de pensie specială, dar unele vor să le elimine. Toate grupurile de beneficiari de pensii de serviciu din România plătesc contribuții. Totuși, rata de înlocuire garantată este mai mare decât în sistemul public.
Rata de înlocuire pentru pensiile militare este de 65%. În cazul pensiilor pentru personalul civil, rata este de 80%. Aceste valori sunt semnificativ mai mari decât cele din sistemul public de pensii.
Se iau în considerare câștigurile salariale pe o perioadă favorabilă înainte de pensionare. Spre deosebire, sistemul public calculează câștigurile din întreaga carieră. Diferența dintre pensia rezultată și pensia de serviciu este acoperită de la bugetul de stat.
Magistrații și personalul din aviația civilă au un supliment care depășește semnificativ partea finanțată din asigurările sociale. În cazul magistraților, acest supliment reprezintă peste 90% din drepturile de pensie.
Participanții în sistemul pensiilor militare plătesc contribuții direct la bugetul de stat. Pensiile sunt finanțate integral din acest buget.
Simulările realizate de Ministerul Muncii arată că partea contributivă a pensiilor militare este de 60%. Partea necontributivă este de 40%.
Aproape toate țările din UE au o formă de pensie specială. Unele dintre acestea intenționează să elimine pensiile speciale. Angajații de stat, armata și lucrătorii din domenii periculoase au cele mai frecvente tipuri de pensii speciale.
Condițiile favorabile pentru pensiile speciale includ vârste de pensionare mai mici. De asemenea, modalitățile de calcul sunt mai favorabile decât în sistemele publice.
Pensiile speciale implică o vârstă de pensionare mai mică în 24 de țări din UE. În două treimi din țările UE, pensiile speciale au perioade contributive contabilizate favorabil.
Există o tendință de eliminare a regimurilor speciale de pensii. Aceasta este mai evidentă în cazul celor fără justificare clară.
