Evazioniștii din Franța Nu Pot Scăpa Plătind Doar O Amendă
Un angajat al Ministerului Finanțelor a analizat modul de sancționare a fraudei fiscale din Franța. El a constatat că „în Franța nu există clauza de neîncepere a acțiunii penale dacă se achită prejudiciul”.
În legea română, dacă prejudiciul este achitat în 30 de zile de la constatare, acțiunea penală nu începe. Condiția este ca prejudiciul să nu depășească 1.000.000 de euro și să fie plătit un spor de 15% plus accesorii. Dacă prejudiciul este până la 1.000.000 de euro, nu se aplică pedeapsa penală dacă plata este efectuată înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive.
„În Franța, se aplică o pedeapsă de până la cinci ani închisoare și o amendă de 500.000 de euro. Aceasta poate crește până la dublul veniturilor obținute din infracțiune,” explică Ion Udroiu, expert superior la Corpul de Control din Ministerul Finanțelor, în revista „Finanțe Publice și Contabilitate”.
Sancțiuni Aspre Pentru Fraudă Fisicală în Franța
Franța pedepsește fraudele fiscale cu sancțiuni severe. În cazuri de sustragere de la plata impozitelor, omisiunea de declarare la timp, insolvență organizată sau alte metode de evitare, pedeapsa este închisoare și amendă. În plus, dacă faptele sunt comise în circumstanțe agravante, amenda poate ajunge la 3 milioane de euro. Pedepsele cresc până la șapte ani de închisoare pentru fapte comise în grup organizat.
Aceste circumstanțe includ conturi sau contracte cu organizații din străinătate, utilizarea de identități false sau documente false. Alte metode implică domiciliul fiscal fictiv sau acte și entități artificiale.
Infracțiunea este reținută doar dacă valoarea ascunsă depășește 10% din baza de impozitare sau 153 de euro. Persoanele condamnate pot pierde și drepturi civice, civile și de familie.
Necesitatea Incriminării „Gulerelor Albe” în România
În Franța, complicii sau sprijinitorii fraudei fiscale sunt sancționați drastic. „Legea română ar trebui să incrimineze, ca și cea franceză, complicii care sprijină sau omit să denunțe fraudele fiscale,” concluzionează Udroiu. Această abordare ar aduce și în România o responsabilitate patrimonială solidară pentru astfel de persoane.
