Oare ce ne așteaptă?
Europenii, îndemnați să-și facă stocuri de alimente
Cum pot fi pregătiți 450 de milioane de europeni pentru crize majore? Fostul președinte finlandez Sauli Niinistö a prezentat un raport Comisiei Europene. Raportul sugerează o idee simplă și ambițioasă: fiecare gospodărie europeană ar trebui să poată supraviețui autonom timp de 72 de ore în cazul unei crize majore.
Europa n-a învățat din lecția pandemiei
Hrană, apă, medicamente sunt esențiale. Pregătirea individuală nu este catastrofism, ci prima verigă a unei rețele de reziliență. Fostul președinte finlandez subliniază că „pregătirea poate reuși doar cu participarea activă a cetățenilor”. Această idee rezonează profund în Finlanda, unde cultura pregătirii civile este puternică.
Când ai o frontieră de 1.340 de kilometri cu Rusia, gândirea este diferită. Ursula von der Leyen a delegat acest raport lui Niinistö cu o conștientizare clară. Percepția finlandeză asupra pericolului impregnează documentul.
Pericolele civile sunt din ce în ce mai reale în Occident. Inundațiile devastatoare din Spania amintesc de acest lucru. Ar trebui să avem geamanduri sau bărci de salvare în zonele inundabile? Sauli Niinistö nu vrea să alimenteze temerile. El vrea să întărească încrederea: cetățenii pregătiți sunt mai rezistenți în fața crizelor.
Pandemia de Covid-19 a scos la lumină lipsa de pregătire. Fără măști, fără mănuși, am descoperit vulnerabilități. Raportul Niinistö nu este primul de acest tip. Michel Barnier a redactat un raport similar în 2016, dar a fost ignorat. Va avea raportul lui Niinistö aceeași soartă?
Pandemie, climă dereglată și război, trio-ul infernal
În acest deceniu, UE a trecut printr-o pandemie gravă, un război sângeros și un an extrem de călduros. Această combinație arată o Europă vulnerabilă și dependentă.
UE importă 97,6% din gazul său natural și 97,7% din petrol. Această dependență energetică critică este însoțită de un dezechilibru militar. În 2024, cheltuielile rusești pentru apărare vor ajunge la 388 de miliarde de dolari.
Putin a declarat acum zece ani că ne percepe ca pe o țintă slabă. Trebuie să schimbăm această percepție, avertizează Niinistö. „Dacă nu ne protejăm singuri, nu ne putem aștepta ca alții să o facă”, continuă el.
Raportul preconizează integrarea pregătirii în educație
Toate cancelariile europene știu că Statele Unite ar putea fi mai puțin prezente în cazul unei crize. Raportul sugerează integrarea sistematică a modulelor privind pregătirea pentru crize în școli. Acest lucru include securitatea cibernetică și educația pentru media.
Crizele recente au arătat costul lipsei de pregătire. Pandemia a redus PIB-ul zonei euro cu 16%. Evenimentele meteorologice extreme au costat UE 650 de miliarde de euro între 1980 și 2022.
Fiecare euro investit în pregătire generează 13,30 euro rentabilitate. Se propune o investiție de 500 de miliarde de euro pentru apărare în următorii zece ani.
O nouă arhitectură de securitate
Raportul recomandă crearea unui „hub” central pentru gestionarea crizelor și a unui serviciu european de informații. Parteneriatele public-private trebuie consolidate.
Cooperarea UE-NATO trebuie aprofundată. Printre proiectele emblematice, apărarea aeriană trebuie să fie o prioritate. Un scut antirachetă comun ar îmbunătăți securitatea colectivă.
Ursula von der Leyen refuză ideea unui nou împrumut comun. Ea preferă o abordare prudentă, lăsând statelor membre suveranitatea.
O ultimă observație
Sauli Niinistö avertizează că „lumea nu va aștepta ca Europa să fie pregătită”. Acest mesaj subliniază urgența situației. Europa trebuie să demonstreze reziliența în fața regimurilor autoritare.
Raportul Niinistö pune bazele unei „Uniuni a pregătirii”. Acesta ar trebui să fie în centrul următorului mandat al Comisiei Europene. Rămâne de văzut dacă statele membre vor accepta aceste recomandări. Costul pregătirii va fi întotdeauna mai mic decât cel al nepregătirii.
