Haosul Urbanistic din România: Interviu cu Dr. Radu-Petru Racolta
Arhitectul Dr. Radu-Petru Racolta, stabilit în Franța, a vizitat România la finalul lunii octombrie. În cadrul unui interviu, a discutat despre dezvoltarea imobiliară greșită a orașelor din țară, în special a Bucureștiului.
Probleme de trafic și infrastructură în București
Racolta povestește despre o experiență personală în București, alături de familia sa. După o vizită în Orășelul Copiilor, s-au îndreptat spre Berceni. După câteva minute de călătorie, au observat un trafic înțepenit. „Infrastructura seamănă cu un nod rutier, având în centru un «inel» nou-nouț”, descrie arhitectul.
„Am parcurs doar 2 km în 30 de minute. Bulevardul 1 Mai are o singură bandă pe sens și un trafic extrem de lent”, adaugă el. Multe dintre noile locuințe au fost construite pe terenuri agricole. Aceste zone rezidențiale, spune Racolta, au fost realizate din dorința de câștig rapid.
Fundătura, cel mai grav delict al urbanismului
Racolta consideră că dezvoltarea urbanistică din București și din alte orașe din România este greșită. Expansia orașului se face prin crearea de „parcele urbanizate” care seamănă cu blisterele de medicamente. Fiecare parcelă urmează perimetrul fostei parcele agricole, ceea ce duce la drumuri înguste și soluții de transport limitate. „Majoritatea străzilor se termină în fundături, ceea ce creează un risc serios pentru salvatori și locuitori”, adaugă el.
Impactul asupra comunității
Racolta consideră că dezvoltarea urbanistică haotică are un impact major asupra calității vieții și relațiilor sociale. „Aceste zone sunt monofuncționale, izolate și dependente de mașini, cu efecte negative asupra bunăstării locuitorilor”, subliniază arhitectul.
Urbanismul din perioada interbelică și perioada comunistă
Racolta explică cum, înainte de perioada comunistă, dezvoltarea urbanistică din România era ghidată de principii esteticii și bunăstării sociale. După comunism, urbanizarea s-a concentrat pe dezvoltarea de blocuri standardizate, dar cu multe compromisuri în ceea ce privește calitatea locuințelor și impactul asupra mediului.
„Astăzi, orașul reflectă o viziune urbanistică deficitare, iar dezvoltatorii imobiliari răspund cererii crescute de locuințe, dar fără viziune pe termen lung”, spune Racolta.
Lipsa unui control eficient și rolul autorităților
Arhitectul consideră că lipsa unui control politic eficient este principala cauză a haosului urbanistic. Absența unor planuri de urbanism clare duce la dezvoltarea haotică a orașelor, fără o reglementare adecvată a impactului asupra mediului și infrastructurii. „Politicienii nu pun accent pe calitatea urbanismului, ci pe satisfacerea cerinței imediate de locuințe”, adaugă el.
Rolul arhitecților și al societății
Racolta subliniază că arhitecții și urbaniștii au o mare responsabilitate în educarea societății și în promovarea unui urbanism mai sustenabil. Cu toate acestea, fără reglementări clare, riscă să devină complicii aberațiilor urbane.
În ciuda problemelor actuale, Racolta consideră că societatea românească nu este una slab educată, dar este victima unui sistem politic defectuos. „Este nevoie de o viziune clară pentru viitorul urbanistic al orașelor din România”, conchide el.
