Ion Cristoiu: Nicolae Ceauşescu n-a împrumutat bani pentru a-şi îmbogăţi camarila
Iniţiativa lui Marius Tucă de a publica zilnic Scânteia din 1989 este excelentă. Astfel, am aflat detalii despre relaţia lui Ceauşescu cu datoria externă. Articolul „Datoria externă…” detaliază cum s-a împrumutat România și ce s-a făcut cu banii. Se subliniază că Nicolae Ceauşescu a împrumutat bani pentru a moderniza ţara. Modernizarea a fost concentrată pe dezvoltarea unei economii aproape autarhice. Totuşi, acest proces a fost forţat și nu s-a potrivit cu resursele disponibile ale țării.
Ceauşescu a împrumutat bani doar pentru lucrări publice
Banii împrumutaţi au fost utilizaţi doar pentru lucrări publice. Aceştia au ajuns la întreprinderile de stat care asigurau locuri de muncă și modernizau localităţile. În materialul lui Tucă nu se menţionează un aspect important al istoriei. Occidentul a deschis linii de credit pentru România şi alte ţări est-europene. Aceste împrumuturi au fost parte a unei strategii de prăbuşire a comunismului. Cu tehnologia din Occident au venit și valorile lumii libere.
Pentru a folosi aceste tehnologii, au fost trimişi specialişti care au adus cu ei o deschidere mare a conştiinţei. În plus, tehnologiile moderne cereau oameni mai pregătiţi, incompatibili cu ordinele absurde din regim. După importarea tehnologiilor, România a devenit dependentă de Occident. Multe maşinării necesitau actualizări constante, iar acest lucru însemna costuri suplimentare. Banii pentru acestea au venit tot din Occident.
Ceauşescu a luptat să achite datoria externă, dar cu preţul austerităţii
Nicolae Ceauşescu a încercat să găsească soluţii româneşti pentru actualizări. A încercat să achite datoria externă, dar acest lucru a dus la condiţii dificile pentru populaţie. Austeritatea din perioada 1980 nu a fost impusă din ură faţă de popor, ci din dorinţa de a achita datoria externă. În 1988, România avea un excedent bugetar de 4 miliarde de lei.
Pentru a obţine acest excedent, Ceauşescu a impus o austeritate severă. Aceasta a fost insuportabilă pentru populaţie, mai ales că mulţi români se obişnuiseră cu un standard de viaţă mai ridicat datorită modernizării. România în 1965 ar fi suportat mult mai uşor austeritatea, dar în 1980, condiţiile erau mult mai dure.
Austeritatea lui Ceauşescu trebuie condamnată, dar și alți conducători au greşit
Austeritatea impusă de Ceauşescu trebuie condamnată. Totuşi, în istoria altor popoare există conducători care au declanşat războaie, iar acest lucru a avut consecinţe tragice. Napoleon, de exemplu, a dus campanii care au răspândit ideile Revoluţiei Franceze în Europa. Aceste campanii au dus însă la sute de mii de morţi și invalizi. Dacă ar fi fost întrebaţi, francezii nu ar fi acceptat să meargă să moară la Austerlitz.
