Cariera remarcabilă a inventatorului
Nicolae Vasilescu-Karpen s-a născut în Craiova, pe 22 decembrie 1870. A absolvit Școala de Poduri și Șosele din București ca șef de promoție.
Doctoratul în fizică l-a obținut la Paris, în anul 1904. A fost profesor la Universitatea din Lille, dar a revenit rapid în țară.
În România, a devenit profesor de electrotehnică și autor de manuale. Ultimul prototip al pilei Karpen este expus la Muzeul Tehnic din București.
El a construit o stație de telegrafie și un tunel la Berești. A fost rector, ministru și membru al Academiei Române.
Nicolae Vasilescu-Karpen și dispozitivul său unic
Nicolae Vasilescu-Karpen este un nume puțin cunoscut astăzi. El ar fi meritat o recunoaștere largă, inclusiv din partea statului român. În Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” din București se găsește dispozitivul său. Dispozitivul, numit pila Karpen, este recunoscut doar de specialiști.
Aceasta este o „baterie” creată înaintea apariției bateriilor moderne. Frapant este faptul că pila produce încă curent constant de 1 volt. Experții susțin că invenția sfidează principiul al doilea al termodinamicii.
Cariera remarcabilă a inventatorului
Nicolae Vasilescu-Karpen s-a născut în Craiova, pe 22 decembrie 1870. A absolvit Școala de Poduri și Șosele din București ca șef de promoție.
Doctoratul în fizică l-a obținut la Paris, în anul 1904. A fost profesor la Universitatea din Lille, dar a revenit rapid în țară. În România, a devenit profesor de electrotehnică și autor de manuale. Ultimul prototip al pilei Karpen este expus la Muzeul Tehnic din București. El a construit o stație de telegrafie și un tunel la Berești. A fost rector, ministru și membru al Academiei Române.
Descoperirea și moștenirea pilei Karpen
Nicolae Karpen a explorat limitele științei, creând pile electrice revoluționare. Pilele sale generează energie la infinit din mediul ambiant. În 1909, a propus folosirea curenților de înaltă frecvență pentru telefonie.
Pila Karpen funcționează exclusiv cu energia termică din mediul ambiant. El a contribuit la tehnologiile care au făcut posibilă călătoria spre Lună. În 1948, a fost exclus din Academia Republicii Populare Române. A fost repus în drepturi în 1955 și a murit în 1964, la vârsta de 94 de ani.
Redescoperirea prototipului
După zeci de ani, pila Karpen a fost redescoperită într-un dulap, în 2013. Prototipul genera încă tensiune, surprinzând specialiștii. Acesta este acum expus publicului, dar fără analize științifice recente. Pila ar putea revoluționa producerea energiei, rămânând însă în mare parte necunoscută.
