Ce minerale critice și pământuri rare are România
România deține resurse importante din cele peste 30 de minerale critice și strategice la nivel european. Aceste resurse nu sunt valorificate la adevăratul lor potențial. Magneziul, grafitul și pământurile rare sunt doar câteva exemple relevante.
Importanța mineralelor rare
Termeni precum „pământuri rare” și „minerale rare” sunt frecvent utilizați în prezent. Aceste resurse sunt esențiale pentru bateriile electrice și industria hi-tech. Specialiștii le consideră vitale pentru tranziția verde și digitală.
Chiar acum, telefonul de pe care citiți conține siliciu, indiu, potasiu, zinc, germaniu și cupru. De asemenea, include tungsten, beriliu, paladiu, cobalt și litiu. Aceste materiale sunt indispensabile progresului tehnologic și multe pot fi extrase din România.
Strategia României pentru resurse minerale
România are o strategie clară pentru exploatarea acestor resurse. Documentul „Strategia națională a României pentru resurse minerale neenergetice 2025-2035” a fost actualizat și aprobat de guvern. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului coordonează această inițiativă.
Viziunea strategiei este: „România 2035 – țară cu resurse minerale neenergetice valorificate superior, prin investiții responsabile și transparente.”
România dispune de resurse apreciabile de magneziu, utilizat pe scară largă la nivel mondial. Strategia include o sinteză a resurselor minerale neenergetice, cu accent pe cele critice și strategice.
Resursele minerale ale României
România este printre primele cinci țări europene în privința mineralelor critice. Ștefan Marincea, cercetător în mineralogie, confirmă această realitate. Magneziul este unul dintre cele 34 de minerale critice identificate de UE. Acesta este inclus și în lista celor 17 materii prime strategice.
Din aceeași categorie fac parte grafitul natural și „pământurile rare”. Acestea sunt esențiale pentru bateriile electrice și industria hi-tech. Cuprul este, de asemenea, important pentru energia verde și muniția militară. România deține zăcăminte semnificative de magneziu, grafit și cupru. Cu toate acestea, doar cuprul este exploatat, dar este exportat în formă brută.
Pentru a valorifica aceste resurse, sunt necesare explorări geologice suplimentare. De asemenea, datele din trecut trebuie actualizate pentru o imagine clară a rezervelor. Totodată, autoritățile trebuie să atragă investitori privați pentru tehnologii moderne și sustenabile.
Pământurile rare și acordurile internaționale
Cea mai bogată țară europeană în resurse critice este Ucraina, conform lui Ștefan Marincea. Acordul inițiat de Donald Trump pentru minerale rare este bazat pe analize geologice detaliate.
Pentru a obține mai multe detalii, au fost adresate întrebări Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier. Aceasta a fost reorganizată în 2024 și înlocuiește Agenția Națională de Resurse Minerale. Până în prezent, nu s-a primit un răspuns oficial.
De asemenea, nu s-au obținut declarații de la ministrul Economiei, Bogdan Ivan, sau purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin. Autoritățile nu au oferit informații despre impactul real al strategiei naționale. Vom reveni cu detalii de îndată ce acestea vor fi disponibile.
Planul de acțiune guvernamental
Documentul guvernamental include șapte direcții principale de acțiune. Acestea vizează îmbunătățirea legislației și repoziționarea industriei miniere. Scopul este asigurarea resurselor pentru dezvoltare durabilă și protejarea mediului.
Spre deosebire de alte strategii similare, acest plan nu include termene limită clare pentru implementare.
Dominanța Chinei în domeniul pământurilor rare
Termenul „pământuri rare” a devenit frecvent utilizat după acordul dintre SUA și Ucraina. Acestea includ peste 17 minerale, precum gadoliniu, itriu, ceriu și lantan. Ele sunt clasificate în pământuri rare ușoare și pământuri rare grele.
China deține monopolul asupra acestor resurse, având cele mai mari rezerve mondiale. Conform unui raport UE din 2023, China controlează 100% din producția de pământuri rare grele și 85% din cele ușoare. Rafinarea acestor materiale strategice se face exclusiv în China.
Resursele României în context istoric
În perioada comunistă, România a explorat mai multe zăcăminte de pământuri rare. O uzină specializată a fost construită la Chituc, în Delta Dunării. Proiectele au fost însă abandonate, conform cercetătorului Ștefan Marincea.
Pământurile rare se găsesc în zăcăminte ce conțin monazit, bastnasit și allanit. De asemenea, sunt prezente în nisipurile aluvionare cu minerale titano-zirconifere. Strategia guvernamentală confirmă existența unor astfel de mineralizații.
Zăcămintele de pământuri rare sunt identificate în vestul și nord-vestul țării. Alte zone relevante includ județele Gorj, Argeș și Hunedoara. În plus, unele resurse se regăsesc în haldele miniere, însă nu au fost valorificate corespunzător.
Concluzii și perspective
Analiza SWOT a strategiei include atât puncte tari, cât și riscuri. Printre mineralele critice se numără litiul, bismutul, titanul, wolframul și bauxita. Borații sunt, de asemenea, importanți, fiind folosiți în industria nucleară și militară.
Pentru valorificarea resurselor, România trebuie să actualizeze datele geologice. De asemenea, este necesară atragerea de investiții private pentru tehnologii eficiente și sustenabile.
