Progresismul european se confruntă cu o criză profundă, atât internă, cât și externă. Democrațiile liberale europene, odinioară modele ale ordinii internaționale, sunt contestate de un „Sud global” în ascensiune, care respinge valorile și regulile occidentale, promovând un nou echilibru al puterii bazat pe forță și interese geopolitice. În același timp, mișcările conservatoare câștigă teren în Europa, sprijinite de influența liderilor precum Donald Trump.
Ascensiunea Sudului Global și contestarea valorilor occidentale
Țările din Sudul Global, reprezentând aproximativ două treimi din populația mondială, au refuzat să condamne invazia Ucrainei din februarie 2022. Acestea nu au votat rezoluțiile ONU care denunță agresiunea rusă și nu aplică sancțiunile împotriva Rusiei. Consideră că războiul din Ucraina nu le privește direct. „Universalismul nu mai atrage. Referințele, astăzi, sunt mai degrabă China, Iranul sau Rusia”, a declarat diplomata Lina Blin. Rusia a pregătit acest război cu mult timp înainte să înceapă, consolidând relațiile cu țări care îi furnizează echipamente militare și permit ocolirea sancțiunilor. De asemenea, Rusia s-a implicat activ în Africa, promovând sentimente anti-occidentale.
Schimbarea ordinii internaționale și contestarea instituțiilor occidentale
Țările din Sudul Global urmăresc să schimbe ordinea internațională stabilită după cel de-Al Doilea Război Mondial, considerând-o depășită și nereprezentativă. În 1990, țările BRICS reprezentau doar 1% din PIB-ul mondial, față de 31% cât însuma G7. În 2022, BRICS ajunseseră la paritate cu G7, fiecare cu 31%. Aceste țări contestă poziția Occidentului în cadrul instituțiilor internaționale. „‘Sudul global’ a pornit un proces de dezoccidentalizare”, a declarat generalul Thierry Burkhard. Refuzul de a urma Occidentul este motivat și de dorința de răzbunare față de fostele puteri coloniale și de convingerea că occidentalii aplică o politică de „dublu standard”.
Revoluția conservatoare în Europa și influența lui Donald Trump
Libertățile pe care Donald Trump și le permite față de regulile democratice au consolidat acest ax al răsturnării de paradigmă. În interiorul UE, mișcările care întruchipează o revoluție conservatoare câștigă teren. Noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, este un apropiat al președintelui american. În majoritatea țărilor, curentele populiste sau de extremă dreapta sunt stimulate de Donald Trump. Giorgia Meloni în Italia, Viktor Orbán în Ungaria și Robert Fico în Slovacia și-au impus diferențele în interiorul Europei. Disrupția trumpistă pare să dea aripi partidelor europene care visează la un nou model politic pentru Bătrânul Continent. Acestea împărtășesc voința de a schimba identitatea blocului occidental, luptând împotriva „wokismului”, imigrației și acceptării comunităților LGBT. În Cehia, liderul populist Andrej Babiš este în fruntea intențiilor de vot. În Germania, partidul de extremă dreapta AfD este în creștere, la fel ca mișcarea Chega în Portugalia. În Franța, RN este dat favorit pentru alegerile prezidențiale din 2027.
O lume dominată de forță și slăbiciunile democrațiilor liberale
Principala greșeală a democrațiilor liberale europene a fost că nu au perceput deplasarea lumii către o nouă ordine dominată de forță. „Au crezut că sfârșitul URSS înseamnă sfârșitul Istoriei. A fost o mare eroare strategică”, a analizat istoricul rus Serghei Medvedev. Țările europene sunt și victime ale propriilor slăbiciuni democratice: ritmul impus de alegerile regulate, diviziunile dintre statele membre ale UE și dificultatea de a combate eficient formele războiului hibrid. Rămâne de văzut dacă democrațiile liberale vor reuși să se reformeze suficient și suficient de rapid pentru a face față atacurilor, atât din exterior, cât și din interior.
