Abateri bugetare uriașe descoperite de Curtea de Conturi între 2017 și 2024
Curtea de Conturi a identificat abateri financiare în valoare totală de 457802 miliarde lei din 2017 până în 2024. Valoarea corespunde echivalentului a 91 miliarde euro, conform datelor analizate de Libertatea. Curtea de Conturi auditează cheltuielile bugetare ale ministerelor, autorităților centrale, locale, primăriilor și companiilor de stat. Abaterile includ erori contabile și interpretări greșite, dar și fraude bugetare intenționate. Inspectorii au identificat prejudicii de 5416 miliarde lei și venituri pierdute de 7059 miliarde lei. Procentul prejudiciilor recuperate nu a fost specificat de autorități. Multe rapoarte ale Curții sunt contestate în instanță, unde procesele pot dura ani.
Context politic și fiscal
Dezvăluirile vin într-un moment tensionat în coaliția proeuropeană privind viitorul pachet fiscal. România trebuie să reducă deficitul bugetar de la 9,3% din PIB în 2023 la 7% în 2024. PSD și UDMR susțin creșterea taxelor, în timp ce USR și PNL cer reducerea cheltuielilor. Kelemen Hunor propune majorarea TVA de la 19% la 21% și a impozitului pe dividende de la 10% la 16%. El menține impozitul pe salarii la 10% și solicită mărirea TVA-ului redus între 11% și 15%. Doar medicamentele și alimentele ar rămâne la 9%. UDMR cere și extinderea bazei de impozitare a contribuțiilor pentru sănătate. Eliminarea privilegiilor bugetarilor rămâne o prioritate.
Problema colectării TVA
În România, o treime din TVA nu este colectată. Frauda de tip carusel produce pierderi anuale între 8 și 10 miliarde euro. Expertul Gabriel Biriș recomandă taxarea inversă generalizată pentru a crește colectarea. Măsura ar aduce 5 miliarde euro în plus anual la bugetul de stat.
Modernizarea Curții de Conturi
Curtea de Conturi elaborează acum și rapoarte de performanță, nu doar audituri financiare. Judy England-Joseph, consultant GAO, a oferit instruiri auditorilor români. Ea a declarat că performanța în cheltuirea banilor publici este crucială. Statele dezvoltate aplică acest tip de audit de decenii. România începe să urmeze acest model recent. Președintele Curții, Mihai Busuioc, a reformat rapoartele și a impus standardizare. Se lucrează la un sistem intern de revizuire și control al calității pe mai multe niveluri.
