REDIFUZARE ZF IT Generation: Automatizare și provocările economiei informale
Discuția vizează achizițiile viitoare ale Smart ID, impactul tranzacțiilor și cererea clienților în 2025. Daniel Boangiu, CEO și cofondator, oferă detalii despre planurile companiei Smart ID. În paralel, statul crește taxele, dar ignoră profesiile care nu emit chitanțe. Zugravi, mecanici, instalatori sau dentiști sunt adesea plătiți fără fiscalizare. Munca la negru este tolerată și face parte din economia informală extinsă.
Statul pierde lunar peste 700 lei pentru fiecare 1.000 lei plătiți „la negru”. Exemplele includ profesori de meditații sau coafeze fără bon fiscal. Acest sistem paralel este larg răspândit și acceptat tacit în societate. Meseriile informale generează pierderi anuale imense la bugetul public. Munca nefiscalizată domină în agricultură, construcții, comerț și servicii personale.
Dimensiunea economiei informale
Raluca Pârvu afirmă că munca nedeclarată e tolerată de autorități. Economia informală ajunge la 13–29% din PIB, cel mai mare nivel UE. Munca „la gri” presupune salarizare parțial fiscalizată, uzual pe salariul minim. Ponderea acesteia se estimează la 50–60% din economia informală.
Fenomenul e vizibil în agricultură, HoReCa, construcții și industria meditațiilor. E practicat în servicii de îngrijire, frumusețe sau curățenie, deseori în medii antreprenoriale. Lucrătorii sunt slab calificați și nu au alternative de angajare legală. Companiile mari evită aceste practici din lipsa complicității autorităților.
Controalele ITM sunt puține, raportat la dimensiunea muncii la negru. În 2023, 1,4 milioane de oameni lucrau nedeclarat, adică 25% din salariați. Estimările lui Ionuț Dumitru urcă la 1,9–2 milioane de lucrători. BNS estima că legalizarea muncii ar crește numărul salariaților la 7,4 milioane. Bugetul ar câștiga astfel 18,7 miliarde lei pe an.
Consecințele economice și sociale
Rata ocupării a stagnat la 63% în 2023, în scădere în 2024–2025. Peste 1 milion de persoane au două contracte de muncă în 2025. Asta indică o flexibilizare informală în piața muncii. Cele mai vulnerabile sectoare rămân construcțiile, agricultura, comerțul și prelucrarea. Alte riscuri vin din HoReCa, curățenie, îngrijire și servicii domestice.
Muncile cele mai expuse sunt cele necalificate sau sezoniere. Printre ele: ospătarii, bucătarii, îngrijitorii fără contract, zilierii și bonele. Statul pierde sume uriașe din impozite, contribuții sociale și TVA. Pentru fiecare 1.000 lei plătiți „la negru”, pierderea e de 700 lei. Angajatul primește mai mult, dar rămâne vulnerabil fără asigurări sau pensii.
Pierderi structurale și responsabilitate colectivă
Salariatul fără contract nu este protejat în caz de șomaj sau boală. Deși nu contribuie la sănătate, poate accesa servicii medicale în regim de urgență. CNAS nu publică date despre pierderile cauzate de munca informală. Sistemul de pensii este afectat de pensiile minime garantate. Acestea costă bugetul 1.281 lei lunar per beneficiar.
Statul pierde și din TVA, deoarece nu se emit bonuri fiscale. Societatea tolerează acest fenomen, deși toți suntem martori și beneficiari ocazionali. Pierderile estimate ajung la 13 miliarde lei doar din impozite și contribuții. Dacă s-ar fiscaliza toate munciile, bugetul ar câștiga 18,7 miliarde lei anual. Economia subterană blochează colectarea corectă a veniturilor.
Regiunile cu ocupare redusă sunt cele mai vulnerabile. Munca informală rămâne larg răspândită și în 2025, afectând milioane de români. Statul nu oferă protecție socială celor care lucrează „la negru” sau „la gri”.
Cele mai expuse meserii
► Muncitori necalificați în construcții
► Muncitori necalificați în agricultură
► Lucrători sezonieri
► Personal HoReCa (ospătari, bucătari)
► Îngrijitori și bone fără contract
► Angajați din domeniile îngrijirii și înfrumusețării
► Profesori de meditații fără forme legale
Dacă vrei titluri pentru acest text sau o variantă mai scurtă, pot continua.
