Raisa Enachi a lansat un mesaj dur la adresa coaliției de guvernare, criticând noua asumare a răspunderii numită „Pachetul 2”. Deputata susține că în spatele unui ambalaj frumos se ascund aceleași metehne politice: privilegii păstrate pentru cei de sus și sacrificii impuse celor care muncesc. În opinia sa, guvernul demonstrează din nou că nu are curajul să atingă adevăratele probleme, cum sunt pensiile speciale sau salariile exagerate din aparatul de stat.
Critici asupra „Pachetului 2”
Enachi arată că pachetul include domenii sensibile, precum consiliile de administrație ale companiilor de stat, sănătatea, fiscalitatea și administrația locală. Cu toate acestea, premierul evită să abordeze reforma reală a pensiilor speciale ale magistraților, subiect care a pus România în dificultate în fața Comisiei Europene. Deputata întreabă retoric dacă acest subiect este „prea sensibil” sau dacă protejează propria castă politică. În schimb, povara cade din nou pe angajați, antreprenori mici și administrații locale deja lipsite de resurse.
Problemele ignorate de guvern
În mesajul său, Enachi evidențiază faptul că nu există măsuri pentru reducerea salariilor de lux sau pentru limitarea sporurilor exagerate. Funcționarii cu venituri uriașe, uneori de 20-30 de ori mai mari decât ale președintelui, rămân intangibili. Sporurile inventate și achizițiile scandaloase, de la obiecte de lux până la mobilier extravagant, continuă să fie tolerate. Între timp, România se confruntă cu realități dramatice: oameni rămași fără case după viituri, copii care merg kilometri întregi pe jos la școală și spitale regionale promise doar pe hârtie.
Apel pentru o adevărată asumare
Raisa Enachi subliniază că asumarea reală nu înseamnă declarații pentru Uniunea Europeană sau praf în ochi la televizor. Adevărata responsabilitate ar trebui să însemne tăierea propriilor privilegii și renunțarea la luxul nejustificat. În timp ce guvernul acționează pentru imagine, românii continuă să fie taxați la infinit pentru întreținerea unei clase politice parazite. Deputata consideră că „Pachetul 2” nu reprezintă decât o reciclare a nedreptăților vechi sub o prezentare nouă.
