Ajutoarele sociale și efectele adverse
Economistul Andrei Caramitru avertizează că ajutoarele sociale empatice produc efecte adverse grave. Oameni apți de muncă preferă sprijinul financiar în locul angajării. Alții aleg munca la negru pentru a nu pierde beneficiile oferite de stat. În jurul prestațiilor mai mari apar rețele de fraudare bine organizate. Alocațiile pentru copii devin stimulente greșite. Mulți oameni apți de muncă aleg să nu muncească și să primească ajutoare. Chiar și mici venituri suplimentare, precum bani de la rude sau găini în curte, descurajează munca oficială.
Rețele de fraudare și stimulente greșite
Caramitru explică faptul că unii aleg să muncească la negru pentru a nu pierde ajutoarele sociale. Statul nu încasează taxe, dar plătește ajutoarele, ceea ce provoacă o dublă pierdere bugetară. El critică și stimulentele pentru copii. Mulți needucați, care refuză munca, fac copii doar pentru alocații. Copiii sunt adesea neglijați, fără educație, perpetuând problema socială. Unii ajung chiar să comită fapte ilegale. Nu toți, dar o proporție mare confirmă tendința.
Principiul zero ajutoare
Caramitru avertizează că, oferind mai multe ajutoare, scade dorința de muncă. Deficitul crește, iar dependența de stat se amplifică. El susține principiul zero ajutoare în bani. Sprijinul trebuie să existe doar pentru a găsi muncă. Persoanele apte trebuie să accepte orice muncă disponibilă. Ajutorul ar trebui să fie pentru învățarea unei meserii. Concluzia sa este clară: niciun ajutor în bani, doar sprijin pentru muncă.
Imigrația și șomajul mascat
Nu este prima dată când Caramitru ridică problema sustenabilității muncii și ajutoarelor. În iulie 2025, el avertiza că munca de birou nu poate susține întreaga populație. Birocrația a fost umflată artificial pentru a absorbi cererea. El spunea că oamenii refuză munca fizică. Preferă munca lejeră la birou. Sistemele au creat posturi de funcționari, crescând numărul de bugetari. În paralel, muncile grele au fost preluate de imigranți. Mulți băștinași preferă ajutoarele sociale sau obținerea frauduloasă a unui certificat de handicap. În România, aproximativ 5% din populație figurează cu dizabilități, adică un milion de persoane. În Franța și Germania procentul este chiar mai mare. Caramitru susține că aceste ajutoare reprezintă șomaj mascat și permanent.
Criza inevitabilă
În aceeași postare, Caramitru avertiza că acest sistem nu poate avea un final pozitiv. Situația este imposibil de rezolvat favorabil. Orice scenariu conduce la o criză socială și bugetară inevitabilă.
Răspunsul ministrului Muncii
Ministrul Florin Manole contrazice parțial aceste afirmații. El susține că România nu are prea mulți asistați social. Veniturile minime nu permit un trai decent fără muncă. Totuși, el recunoaște existența fraudelor și promite reevaluarea criteriilor. Declarația a fost făcută pe 18 iulie 2025 la lansarea „Cartei Albe a IMM-urilor”. În context, el a amintit deficitul de 620.000 de locuri de muncă din România. Manole a precizat că venitul minim este de 400-600 de lei lunar. Suma este insuficientă pentru a trăi fără muncă.
Fraudă și controale insuficiente
Întrebat despre munca la negru, ministrul a indicat responsabilitatea Inspectoratului Teritorial de Muncă. El a recunoscut lipsa de inspectori care să controleze toate firmele. De la 1 ianuarie 2024, ajutorul social și alocația pentru familie au fost unificate în venitul minim de incluziune. Se pregătește o reevaluare a criteriilor, inclusiv pentru cazurile de dizabilitate. Manole a cerut trasabilitate și evaluare riguroasă a dosarelor.
Protecția socială legitimă
Ministrul afirmă că ajutorul de șomaj este o protecție socială legitimă. Nu este o pomană. El a prezentat un caz de fraudă colectivă din județul Satu Mare. Mai multe persoane au fost declarate cu dizabilități, deși erau sănătoase. Aceste fraude afectează alți beneficiari reali care primesc sume mici. Manole a spus că asistența socială nu trebuie să devină un stil de viață. Cea mai bună protecție rămâne locul de muncă.
Date oficiale
În 2024, peste 259.000 de români au beneficiat de venitul minim de incluziune. Persoanele apte de muncă sunt obligate să desfășoare activități locale și să caute un loc de muncă. Aproximativ 15.000 de beneficiari au refuzat și au pierdut dreptul la ajutor. Județele cu cei mai mulți beneficiari sunt Dolj, Bacău, Buzău, Suceava și Teleorman. În comuna Râmnicelu, aproape 20% dintre locuitori trăiesc din acest venit. Alte localități cu valori mari sunt Valea Moldovei și Slobozia Bradului.
Valoarea ajutoarelor
De la 1 martie 2024, sumele lunare au fost stabilite la 346 de lei pentru o persoană singură. Pentru o persoană peste 65 de ani se acordă 504 lei. Pentru o familie cu copii sprijinul ajunge la 879 de lei. Aceste sume sunt indexate anual în funcție de inflație.
