Reforma penitenciarelor și efectele ascunse
Șase penitenciare din România urmează să fie desființate și transformate în secții exterioare, conform unui proiect al Ministerului Justiției. Decizia face parte din reforma promovată de premierul Ilie Bolojan, dar generează efecte controversate. Multe cadre tinere din sistem vor ieși la pensie la doar 40 de ani, cu pensii militare consistente, unele trecând de 10.000 lei lunar.
Instituții vizate de reorganizare
Proiectul a fost înaintat de Geo Bogdan Burcu, șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor. Potrivit documentului, penitenciarele Găești, Ploiești, Brăila, Satu Mare, Centrul de detenție pentru minori Craiova și Spitalul Penitenciar Rahova își pierd personalitatea juridică. Acestea devin secții exterioare ale unor unități mai mari: Mărgineni preia Găești și Ploiești, Craiova preia centrul pentru minori, Baia Mare îl preia pe cel din Satu Mare, Galați îl preia pe cel din Brăila, iar Rahova devine subordonată Jilavei.
Consecințele pentru personal
Reforma elimină posturile administrative din unitățile desființate. O parte dintre angajați vor fi transferați la penitenciare operative pentru a acoperi lipsa de personal. Cei care au împlinit 40 de ani și au cel puțin zece ani în structurile de ordine publică pot ieși la pensie militară. Estimările arată că peste 200 de angajați vor beneficia de această prevedere, mulți dintre ei urmând să primească pensii de peste 10.000 lei lunar.
Critici și controverse
Reforma, deși prezentată ca o măsură de eficientizare, ridică semne de întrebare privind impactul financiar și social. Pe lângă reorganizarea instituțiilor, statul va plăti sute de pensii speciale pentru angajați relativ tineri. Acest paradox transformă reforma într-o povară suplimentară pentru buget, în loc să genereze economii clare.
