CCR amână deciziile privind pachetul de măsuri
Curtea Constituțională a amânat mai multe decizii legate de pachetul II de măsuri asumate de Guvern. Printre acestea se află proiectul privind pensiile magistraților. O singură sesizare, legată de ASF, ANRE și ANCOM, a fost respinsă de judecători.
Explicațiile CCR privind proiectele ASF, ANRE, ANCOM
Curtea a respins criticile de neconstituționalitate extrinsecă privind angajarea răspunderii Guvernului și expunerea de motive. Aceasta consideră că procedura de asumare a răspunderii este conformă Constituției. Urgența adoptării legii a fost justificată de Guvern pentru sustenabilitatea financiară a României. Curtea nu poate controla modul de redactare a expunerii de motive. Criticile de neconstituționalitate intrinsecă nu se referă la atribuțiile Curții. Controlul actelor administrative pentru reîncadrarea personalului nu intră în competența CCR. Sintagma privind reducerea cu 30% a salariilor ține de interpretarea legii, nu de constituționalitate. Personalul ANRE, ASF și ANCOM are situații juridice diferite față de alte autorități autonome. Legea prevede criterii obiective și garanții pentru personalul afectat. Autonomia autorităților nu este absolută, activitatea lor fiind stabilită de legiuitorul organic.
Amânări și decizii CCR
Pe masa judecătorilor CCR au fost 9 sesizări, iar 8 au fost amânate pentru 8 octombrie. Printre ele se află proiectul de modificare a pensiilor magistraților și alte obiecții privind sănătatea, redresarea resurselor publice și guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Obiecțiile legate de ANRE, ASF și ANCOM au fost respinse.
Ședința CCR și contextul politic
Judecătorii au dezbătut sesizările depuse de ÎCCJ și partide politice împotriva proiectelor pachetului II de măsuri fiscal-bugetare. Curtea trebuie să decidă asupra legii care limitează pensiile magistraților. Proiectul plafonează pensia la 70% din ultimul salariu net și crește vârsta de pensionare treptat până la 65 de ani. ÎCCJ susține că legea afectează independența justiției și încalcă principiile constituționale. Fostul judecător CCR Zegrean a avertizat că proiectul putea fi construit cu mai mult tact pentru a evita invalidarea.
Executivul, prin ministrul Justiției și Muncii, afirmă că legea are repere suficiente de constituționalitate și că există un plan B pentru ajustări. Publicul și instituțiile europene consideră reforma necesară pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale. Coaliția politică simte presiunea stabilității, liderii PNL și USR avertizând asupra posibilei afectări a legitimității Guvernului.
Riscuri și consecințe ale deciziei CCR
Amânarea deciziei permite negocieri și ajustări, dar prelungește tensiunea politică. Curtea decide nu doar constituționalitatea legii, ci și stabilitatea Guvernului Bolojan. Dacă legea va fi declarată neconstituțională, Guvernul riscă pierderea credibilității, demisii și destabilizarea coaliției. Finanțările europene prin PNRR ar putea fi afectate. Dacă legea trece, Guvernul primește consolidarea legitimității măsurilor fiscal-bugetare și un impuls politic. Decizia CCR va reflecta răbdarea societății și capacitatea instituțională a României de a aplica reforme dificile într-un context economic complicat.
