Reacția „Corupția Ucide” la comunicatul CSM
Asociația Corupția Ucide, organizație civică activă de peste un deceniu, ia act cu îngrijorare de comunicatul CSM. Comunicatul a fost emis pe 21 decembrie 2025 și apare într-un context de tensiune publică reală. Tensiunea este generată de investigații jurnalistice documentate, reacții din interiorul sistemului judiciar și proteste civice pașnice în mai multe orașe. Comunicatul CSM nu răspunde problemelor semnalate, ci reafirmă formal principii constituționale necontestate. Societatea civilă nu contestă independența justiției, ci semnalează disfuncționalități sistemice. Zeci de mii de cetățeni au ieșit în stradă cerând funcționarea reală a justiției, nu subordonarea ei. Magistrați activi și retrași au vorbit public despre probleme structurale din sistem. Investigațiile jurnalistice au documentat practici ce afectează încrederea publică în actul de justiție. A răspunde exclusiv prin invocarea „ingerinței” și a „vectorilor emoționali” transmite mesaj periculos: orice critică publică ar fi nelegitimă. Această poziție este incompatibilă cu o democrație matură.
Separarea puterilor și responsabilitatea publică
Separarea puterilor în stat nu înseamnă izolarea justiției de societate. Independența judecătorului nu exonerează instituțiile de dialog public și transparență. Instituțiile trebuie să își asume responsabilitatea atunci când apar semnale serioase de disfuncționalitate. A prezenta orice consultare publică sau presiune civică drept „ingerință” poate transforma independența justiției într-un scut împotriva răspunderii.
Referendumul și consultarea publică
Referendumul sau consultarea publică nu echivalează cu subordonarea politică. Respingerea lor fără dialog și explicații substanțiale alimentează percepția de refuz al autoevaluării. Societatea civilă nu cere verdict popular asupra hotărârilor judecătorești. Cere reforme, criterii clare, responsabilitate și încredere. Emoția publică nu este amenințare, indiferența instituțională este. A cataloga reacția publică drept „vector emoțional” minimizează nemulțumirea socială profundă. Emoția apare când mecanismele instituționale nu mai oferă răspunsuri credibile. Istoria recentă arată că instituțiile închise generează reacții sociale.
Responsabilitatea CSM față de încrederea publică
CSM are obligația de a recunoaște problemele semnalate public. Trebuie să explice ce mecanisme interne funcționează și care nu. Este necesar să propună forme de dialog instituțional cu societatea civilă și profesioniștii dreptului. Un comunicat defensiv nu consolidează încrederea. Numai asumarea reală a responsabilității o face.
Poziția CSM privind referendumul
Secția pentru judecători a CSM a luat act de declarațiile președintelui Nicușor Dan. Exercitarea atribuțiilor constituționale trebuie să respecte strict principiul separației și echilibrului puterilor. Referendumul propus nu este prevăzut legal în cadrul profesiei de judecător. Judecătorii reprezintă una dintre cele trei puteri în stat, cu reglementare constituțională și legi organice. CSM își exercită atribuțiile autonom și nu va tolera ingerințe directe sau indirecte. România, stat membru UE, respectă statul de drept, independența justiției și cooperarea loială între instituții. Consolidarea încrederii publice necesită discurs responsabil, ancorat în norme constituționale și valori europene. Eventualele disfuncționalități trebuie rezolvate într-un climat stabil și cooperativ. Vectorii emoționali nu trebuie să influențeze funcționarea justiției, indiferent de proveniență.
