55 de secunde de groază: Cutremurul din 4 martie 1977
Contextul zilei de 4 martie 1977
Pe 4 martie 1977, era o seară liniștită. Era primăvară, cu muguri pe copaci și luna plină. La televizor rula un film bulgăresc, „Dulce și Amar”. Ceausescu se afla în Nigeria, la un dineu oficial. Nimic nu prevestea ce avea să urmeze. La ora 21:22, însă, cutremurul lovi România cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter. Epicentrul se afla în zona Vrancea, la 110 km adâncime.
Pagubele din București și alte orașe
În București, 32 de blocuri și clădiri mari s-au prăbușit. Alte 130 au fost avariate grav. Clădirile din zonele Lizeanu, Colonadelor și altele au fost distruse. Printre victimele celebre s-au numărat Toma Caragiu și Alexandru Bocăneț. La Vaslui, 7 persoane și-au pierdut viața. Pe 5 martie, bilanțul provizoriu arăta 508 morți și 2.600 de răniți. Orașul Zimnicea a fost distrus, iar Craiova a avut peste 550 de clădiri avariate.
Cutremurul din 1977
Cutremurul a avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, iar durata a fost de 56 de secunde. 1.578 de oameni au murit, iar 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Pagubele au fost majore în București, unde 33 de clădiri au fost distruse. Cutremurul a afectat și Bulgaria, în orașul Sviștov fiind distruse trei blocuri.
Replici și efecte
Cutremurul a avut replici cu magnitudini mai mici. Cea mai puternică s-a înregistrat pe 5 martie, la ora 02:00, cu magnitudinea de 4,9 grade. Efectele seismului s-au simțit în toată Europa de Sud-Est, până în Moscova. În zonele afectate din România au apărut crăpături în sol și alunecări de teren.
Reacția autorităților și a populației
În seara cutremurului, Ceaușescu a fost informat despre tragedie. Deși știrile erau confuze, el a cerut măsuri urgente. După restabilirea legăturii, a cerut un raport și a decretat starea de necesitate. Delegația română a revenit rapid în țară. Nicolae și Elena Ceaușescu au vizitat zonele afectate, iar salvarea victimelor a continuat fără oprire.
Ajutoare și reacțiile cetățenilor
Oamenii au intrat în panică, mulți fugind în stradă. Soldatul Mircea Nemigean a descris frica și zgomotele teribile. După apelul prezidențial, cetățenii și autoritățile au început să lucreze împreună pentru salvarea victimelor. Au fost trimise ajutoare și au fost restabilite rețelele de utilități.
Monumente de arhitectură distruse
Cutremurul a afectat și sever unele monumente istorice. Biserica Enei și alte clădiri importante au fost demolate în urma acțiunilor regimului, care a folosit cutremurul ca pretext. Printre monumentele pierdute s-au numărat și frescele de mare valoare artistică ale lui Gheorghe Tattarescu. De asemenea, colecțiile de artă din casele memoriale au fost confiscate și depozitate în muzeele statului.
