Cum au ajuns vameșii din Portul Constanța în slujba contrabandiștilor
Circuitul șpăgii, descris de procurorii DNA
În martie 2025, procurorii DNA Constanța au trimis în judecată șapte vameși din Portul Constanța. Alți 14 vameși și comisionari vamali au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției. Aceste acorduri urmează să fie analizate de instanță. Gruparea acționa în Portul Constanța Sud Agigea și primea mită de la importatori.
În rechizitoriul analizat de jurnaliștii Dobrogea Live, procurorii notează că gruparea percepea bani iliciți. Mita era cerută chiar și pentru procesarea legală a mărfurilor. În caz contrar, mărfurile erau amânate de la controlul vamal.
Cum erau constrânși importatorii să dea șpagă
Procurorii DNA au descris detaliat circuitul mitei. Sumele variau între 100 și 700 dolari pe container, în funcție de mărfuri. În perioada 13 iunie – 12 septembrie 2024, inspectorul vamal Oprea Marius a primit mită de 58.950 dolari. Mita era colectată direct sau prin comisionari vamali.
Procurorii susțin că șeful Biroului Vamal, Cadîr Sunai, l-a desemnat pe Oprea Marius să colecteze mita. Astfel, toate plățile ilicite erau controlate centralizat. Importatorii erau constrânși să plătească pentru a urgenta procedurile vamale.
Oprea Marius avea control asupra culorii alocate declarațiilor vamale. Culoarea verde indica lipsa verificărilor suplimentare. Culoarea portocalie presupunea un control documentar. Culoarea roșie implica atât control documentar, cât și fizic.
Prin schimbarea culorii, se influențau timpii de vămuire. Importatorii plăteau pentru a evita întârzierile. Alți inspectori vamali primeau mită pentru a urgenta procedurile. Sumele oferite inspectorilor erau de aproximativ 1.000 dolari per operațiune.
Circuitul șpăgii în Portul Constanța Sud Agigea
Mita era colectată la începutul fiecărei săptămâni. Comisionarii vamali aduceau banii în biroul inspectorului Oprea Marius. Sumele erau plasate într-un sertar din mobilierul de birou.
Pentru evidență, comisionarii scriau pe bilețele informațiile despre mită. Acestea includeau numele importatorului, numărul containerului și suma oferită. Oprea Marius preda banii lui Dorel-Emanuel Petcu, fost lucrător vamal. Astfel, biroul inspectorului rămânea „curat”.
Procurorii afirmă că șeful biroului vamal, Cadîr Sunai, controla sistemul de mită. El i-a oferit lui Oprea Marius atribuția „decizie de control”. Aceasta îi permitea să influențeze procesul de vămuire.
În momentul flagrantului, Petcu a încercat să înghită un bilețel cu sumele de bani primite. Mita colectată era împărțită între membrii grupului infracțional. Acest sistem facilita intrarea ilegală a mărfurilor în România.
Practicile ilegale ale grupului infracțional
Gruparea percepea mită pentru a permite introducerea ilegală a mărfurilor. Aceasta includea mărfuri contrafăcute, interzise sau subevaluate. Unele importuri evitau taxele anti-dumping impuse de legislația vamală.
În acest dosar, au fost inculpați șapte vameși și șase persoane care și-au recunoscut vinovăția. De asemenea, opt comisionari vamali au fost acuzați de dare de mită.
