RÂUL PRUT
Prutul este un râu cu lungimea totală de 953 kilometri. El izvorăște lângă muntele Hoverla, Carpații Păduroși, Ucraina. Cursul său continuă spre est, apoi sud-est. Se varsă în Dunăre, la est de orașul Galați. Prutul formează granița dintre România și Republica Moldova. Parțial, el marchează granița cu Ucraina.
Prutul – râu graniță și râu istoric
În perioada interbelică, râul era navigabil până la Ungheni. Navigația a fost abandonată în perioada comunistă. Râul nu a mai fost întreținut pentru navigație.
Pe partea dreaptă, cei mai importanți afluenți sunt Ceremuș, Bașeu și Jijia. Jijia are ca afluent principal pe Bahlui. Pe Prut se află barajul de la Stânca-Costești. Acesta a fost realizat împreună cu Uniunea Sovietică. Azi, este administrat de Republica Moldova.
ETIMOLOGIE
Numele Prut apare menționat în mai multe forme. Herodot (484-425 îy.Hr.) l-a numit Pyretos. Constantin Porfirogenetul (905-959 d.Hr.) l-a numit Porat. Originea exactă a numelui este încă discutabilă. Una dintre ipoteze propune originea geto-dacică: *proth („pârâu”, „râu”). Alta presupune o rădăcină preindo-europeană: *p(r)t- („râu plin, larg”). Alte ipoteze: scită („vad”), greacă („zbuciumat”), iraniană („loc de trecere”).
Primele mențiuni în documente moldovene sînt din sec. al XV-lea. Exemple: anii 1409 și 1424.
AFLUENȚI
Afluenți de stânga în Ucraina: Foreșaika, Parodcik, Pruteț, Iablonițki, Janka, Kamenka, Peremîska, Liubijnia, Krasnîy, Tlumacik, Kolamîka, Turka, Ciorniava, Okno, Sovița I și II, Gukis, Rekitneanka, Rîngaci, Dinauțî, Cerlena.
Afluenți de stânga în Republica Moldova: Lopatinca, Racovăț, Medvenka, Larga, Vilia, Dradiște, Ciuhur, Camenca, Gârlișoara, Gârla Mare, Delia, Bratulianca, Nârnova, Lăpușna, Sârma, Sărata, Tigheci, Valea Halmagei.
Afluenți de dreapta în Ucraina: Ovirnî, Pihî, Pruteț Cemegovski, Oslava, Kobîlița, Sopovka, Rîbnîcița, Ceremuș, Brusnița, Derelui, Vița, Molnița, Herța.
Afluenți de dreapta în România: Poiana, Cornești, Isnovaț, Rădăuți, Ghireni, Volovăț, Badu, Bașeu, Corogea, Berza Veche, Jijia, Moșna, Pruteț, Sărata, Elan, Horincea, Stoeneasa, Chineja.
LOCALITĂȚI ȘI GEOGRAFIE
Cel mai mare oraș de pe cursul Prutului este Cernăuți, în Ucraina. Orașe apropiate: Darabani și Huși (România), Ungheni și Cahul (Republica Moldova).
Pe teritoriul României, Prutul are 742 kilometri. Bazinul hidrografic este de 10.990 km². Debitul mediu este de 450 metri cubi pe secundă.
39,4 kilometri din Prut marchează frontiera româno-ucraineană. 681,3 kilometri delimitează România și Republica Moldova. Din aceștia, 73,9 kilometri aparțin lacului Stânca-Costești.
Relieful și dinamica râului
La izvor, Prutul este un râu montan. Valea este îngustă, cu versanți abrupți. Are curgere rapidă și multe praguri.
În zona de mijloc, formează meandre. Are luncă cu viteză medie de 1,5 m/s. Valea se îngustează pe alocuri până la câteva sute de metri.
La sud, valea se lărgește până la 5-6 kilometri. Malurile devin joase, iar terasele sunt vizibile. Mai jos, valea se lărgește la 8-10 kilometri.
Râul se ramifică și face meandre. Versanții devin domoli și fragmentați de ravene. Lățimea albiei este între 100 și 440 metri. Adâncimea maximă: 6-8 metri. Viteza scade la 0,7 m/s.
Când Dunărea se umflă, Prutul încetează scurgerea. Apele se revarsă și inundă lunca. Lunca este parțial înmlăștinită.
La începutul sec. XX, lunca avea bălți, lacuri și mlaștini. Aici trăiau multe animale: pești, păsări și mamifere.
Valoarea naturală a Prutului
Mihail Sadoveanu a descris lunca Prutului ca un paradis natural. Spunea că apele nesfârșite ascundeau o lume necunoscută. Viețuiau acolo mistreți, lebede, pelicani, păsărele, pești și insecte. Totul se hrănea din apele Prutului.
În ultimele decenii, multe mlaștini au fost desecate. S-au transformat în terenuri agricole. În 1976, România și URSS au construit barajul de la Stânca-Costești.
Viiturile și inundațiile au fost oprite. Terenurile nu mai primesc mâl fertil. Solurile s-au degradat și salinizat. Nivelul apei a scăzut.
Lacurile și mlaștinile rămase se micșorează. Prutul transportă anual 2,9 km³ de apă. Dimitrie Cantemir spunea că apa Prutului este limpede și sănătoasă, deși tulbure la prima vedere.
Probleme ecologice actuale
Astăzi, calitatea apei Prutului este mult mai slabă. Este poluată chimic și organic. Totuși, după epurare, este folosită ca apă potabilă.
Se folosește și pentru irigații și industrie. Râul este navigabil doar pe cursul inferior.
Râurile mici din bazin sunt foarte poluate. Apele reziduale ajung în ele. De asemenea, deșeurile industriale și menajere se varsă direct. Unele au devenit simple canale de scurgere.
