Corupția în rândul funcționarilor ANAF
Dragoș Anastasiu a recunoscut că a oferit mită unei funcționare ANAF pentru firmele sale. A plecat din Guvern după ce presa a dezvăluit fapta. El a declarat că mita era necesară pentru supraviețuire sau îmbogățire. 150.000 de euro au fost oferiți timp de opt ani către angajata Fiscului. Anastasiu a vorbit public despre abuzurile statului asupra antreprenorilor. În anii ’90 mita era dată în plic sau geamantan. Din anii 2000 mita se ascunde în contracte de consultanță. Discursul lui Anastasiu a reaprins discuțiile despre corupția în ANAF. Ministrul Finanțelor a recunoscut că abuzurile nu sunt noi. El a spus că nu există voință de reformă sau digitalizare.
Mentalitatea antreprenorilor și lipsa încrederii în justiție
Doru Șupeală afirmă că unii antreprenori plătesc pentru liniște. Ei nu au încredere în justiție și aleg varianta rapidă. Costul de a plăti mită este mai mic decât cel de a aștepta justiția. Dacă justiția ar funcționa corect, antreprenorii ar denunța mita. Abuzurile sunt frecvente în zonele rurale și în IMM-uri. ANAF recunoaște rar abuzurile, considerându-le excepții. Sindicatul din Finanțe apără angajații corecți care susțin sistemul. Dragoș Damian consideră că statul este mai puțin corupt decât în trecut. Corupția era mai mare înainte de aderarea la UE. Statul român nu a realizat studii despre mita în relația cu antreprenorii. Doar cazurile concrete arată amploarea fenomenului.
Tipologii de mită în ANAF
Mită ca evitare a închisorii: În Cluj, un inspector a cerut 15.000 de euro pentru a închide ochii la evaziune. Tatăl persoanei anchetate i-a pus banii într-o cutie de bomboane. Inspectorul a fost prins în flagrant și condamnat la patru ani de închisoare.
Mită prin firme intermediare: În Timiș, un inspector a aprobat rambursări de TVA fictive. Mita a fost disimulată prin firmele tatălui și soacrei sale. Judecătorii au stabilit că firmele nu aveau activitate reală. Inspectorul a primit patru ani și șase luni de închisoare.
Mită mascată ca bursă: La Galați, un funcționar a primit mită printr-un contract de bursă în numele fiului său. A fost condamnat la cinci ani de închisoare și interdicția de a mai lucra la ANAF.
Mită pentru „cei de sus”: În Prahova, doi inspectori au cerut 4.000 de euro în schimbul ignorării unor nereguli. Au promis protecție pe termen lung pentru o altă firmă. Inspectorul a fost prins în flagrant și a recunoscut faptele.
Mită în natură: În Constanța, doi inspectori au cerut bani și brânză de la un cioban. L-au amenințat cu amendă pentru nereguli în documente. Au fost condamnați la doi ani cu suspendare și interdicția de a mai profesa.
Pedepse prevăzute de lege
Luarea de mită se pedepsește cu închisoare între 3 și 10 ani. Funcționarul public își pierde dreptul de a mai ocupa funcții. Darea de mită se pedepsește cu închisoare între 2 și 7 ani. Mituitorul scapă dacă denunță fapta înainte de sesizarea autorităților. Dacă a fost constrâns, fapta nu este infracțiune. Luarea de mită nu poate fi exonerată prin denunț.
