Decizie importantă a Curții Europene de Justiție privind fugarii din România
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit joi o regulă esențială pentru statele membre. O autoritate judiciară nu poate refuza executarea unui mandat european de arestare și să preia executarea pedepsei fără consimțământul statului emitent. Această decizie are impact direct asupra cazurilor persoanelor condamnate definitiv în România care au fugit din țară pentru a evita închisoarea, precum Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România sau Dragoș Săvulescu.
Contextul deciziei și Legea fugarilor
Hotărârea CJUE vine după sesizarea Curții de Apel București într-un caz de înșelăciune. Autoritățile italiene au refuzat extrădarea unui român condamnat și au decis executarea pedepsei în Italia. Curtea Europeană a stabilit însă că o astfel de măsură este posibilă doar cu acordul statului care a emis mandatul european. Decizia se aplică retroactiv. În România, peste 4.000 de persoane se sustrag executării pedepselor. În martie 2025 a intrat în vigoare „Legea fugarilor”, care prevede până la trei ani suplimentari de închisoare pentru cei care evită executarea pedepsei. Înalta Curte a contestat legea la CCR, dar aceasta a fost declarată constituțională.
Procedura mandatului european de arestare
Mandatul european de arestare este o procedură simplificată prevăzută de dreptul Uniunii Europene. El permite arestarea unei persoane într-un stat membru și predarea sa statului emitent pentru urmărirea penală sau executarea pedepsei. CJUE subliniază că principiile încrederii și recunoașterii reciproce obligă statele membre să execute astfel de mandate. Refuzul este posibil doar în condiții excepționale și cu respectarea unei proceduri clare. Instanțele din statul care refuză predarea trebuie să obțină consimțământul instanțelor din statul emitent pentru preluarea executării pedepsei.
Exemple și costuri suportate de statul român
Autoritățile române au întâmpinat dificultăți majore în readucerea condamnaților fugari. Unele state, precum Italia și Grecia, au refuzat constant extrădările. Alte persoane condamnate s-au refugiat în Costa Rica, Republica Dominicană sau Brazilia. În 2023, România a plătit aproximativ două milioane de euro pentru repatrierea fugarilor. În mai 2024, Parlamentul a adoptat o lege care obligă fugarii să plătească cheltuielile de extrădare. Costurile pentru readucerea unui condamnat variază între câteva mii și 25.000 de euro, bani suportați până acum de stat.
