România rămâne fără radare fixe
România este țara din Uniunea Europeană cu cele mai multe victime în accidente provocate de viteză. Cu toate acestea, va rămâne fără radare fixe cel puțin încă doi ani. Proiectul CNAIR, care prevedea montarea a 400 de radare pe drumuri naționale și autostrăzi, a fost pus pe pauză. Guvernul nu a alocat banii necesari pentru implementare. Scopul sistemului era reducerea accidentelor și sancționarea automată a șoferilor prin platforma e-SIGUR. Camerele ar fi monitorizat viteza instantanee și medie și ar fi trimis amenzile direct la domiciliu. Tronsoanele vizate erau DN1, DN2, DN6, DN7 și sectoare de autostrăzi. Costurile estimative erau de 79 milioane de lei fără TVA.
De ce a fost amânat proiectul
Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a explicat că licitația nu poate fi lansată din lipsa unei surse clare de finanțare. Proiectul trebuia să fie funcțional din 2025, însă noul termen realist este 2027. Numai procedura de achiziție și montaj ar dura 18 luni. Fără fonduri de la PNRR sau bugetul de stat, planul rămâne blocat.
România rămâne cu radarele mobile
În prezent, nu există radare fixe funcționale în România. Poliția Rutieră folosește 1.186 de radare mobile. În primele șase luni din 2025 au fost aplicate peste 350.000 de amenzi pentru viteză. Aproximativ 33.000 de permise au fost suspendate în aceeași perioadă. Experții avertizează că viteza excesivă rămâne cauza principală a accidentelor mortale. Câștigul real al șoferilor grăbiți este minim: la 20 km/h peste limita legală, timpul economisit pe 100 km este de doar 8 minute.
Consecințele întârzierii
România rămâne singurul stat UE fără un sistem național de radare fixe. Această situație crește riscul ca șoferii să ignore regulile, știind că doar radarele mobile pot fi întâlnite. Proiectul de aproape 100 de milioane de lei riscă să fie blocat ani întregi. Specialiștii avertizează că amânarea va menține România pe primele locuri la numărul de accidente rutiere grave și mortale.
