Congresul SUA vrea să blocheze retragerea trupelor americane din România
Un grup bipartizan de parlamentari americani pregătește un proiect de lege pentru a bloca planul administrației Trump privind reducerea prezenței militare în România și alte state NATO din estul Europei. Potrivit Kyiv Post, decizia Pentagonului a fost catalogată de critici drept „un cadou pentru Kremlin”. Măsura a provocat reacții dure în Congres, unde liderii republicani și democrați consideră că retragerea trupelor ar submina capacitatea NATO de a descuraja Rusia.
Revoltă republicană față de politica de securitate a Casei Albe
Cei mai vocali contestatari provin chiar din Partidul Republican, semn al tensiunilor interne din establishmentul de securitate american. Roger Wicker și Mike Rogers, președinții comisiilor pentru forțele armate din Senat și Cameră, au criticat decizia, numind-o „necoordonată și contrară strategiei președintelui”. Mike Turner, șeful delegației SUA la Adunarea Parlamentară NATO, a spus că reducerea trupelor în România trimite „un semnal greșit” aliaților estici. Senatorul Thom Tillis a subliniat importanța Bucureștiului în securitatea euroatlantică. Acesta a afirmat că România este un aliat loial care a investit miliarde în NATO. Tillis a avertizat că diminuarea prezenței americane contrazice orice logică strategică și a adăugat că SUA nu ar trebui să își surprindă partenerii. Potrivit surselor occidentale citate de Kyiv Post, Pentagonul vizează și reducerea trupelor din Bulgaria, Ungaria și Slovacia.
Democrații sprijină blocarea retragerii trupelor
Democrații s-au alăturat inițiativei de blocare a retragerii, considerând că măsura ar slăbi NATO într-un moment critic. Adam Smith, membru al Comisiei pentru Forțele Armate, a declarat că lucrează la o lege care să împiedice diminuarea contingentului american. El a spus că o astfel de decizie transmite „un semnal greșit” Moscovei și aliaților europeni. Smith a avertizat că această politică reflectă „o tendință periculoasă de izolaționism” în Partidul Republican.
Argumentele Pentagonului și reacțiile politice
Pentagonul și-a justificat decizia prin necesitatea unei „realinieri strategice” spre regiunea Indo-Pacific, considerată prioritară pentru politica externă americană. Totuși, democrații și republicanii resping această explicație, susținând că momentul ales este greșit. Ei afirmă că decizia contrazice mesajul de „pace prin forță” promovat de administrație. Diplomatul Daniel Fried, arhitect al politicii americane post-Război Rece, a declarat că măsura ar putea fi revizuită. El a afirmat că „în lumea lui Trump nimic nu e bătut în cuie” și speră că efectele vor fi minime. Fried a adăugat că „ideal ar fi ca retragerile să fie simbolice, nu majore”. Inițiativa Congresului deschide o confruntare între legislativ și executiv, cu efecte directe asupra securității din Europa de Est.
