LECȚIA DE ISTORIE prezentată de profesorul Viorel Guțu – 12 iulie: Tratatul militar dintre Ștefan cel Mare și Matei Corvin.
Lecția de istorie prezentată de profesorul Viorel Guțu la 12 iulie se concentrează pe Tratatul militar încheiat între Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, și regele Matei Corvin al Ungariei în anul 1475. Contextul încheierii acestui tratat a fost marcarea unei perioade de intensificare a presiunii otomane asupra Moldovei, după victoria semnificativă obținută de Ștefan cel Mare împotriva turcilor la Vaslui în ianuarie 1475. Sultanul Mehmed al II-lea s-a concentrat asupra consolidării în Crimeea, semn că Moldova rămânea un punct vulnerabil în fața unui nou atac.
În această situație critică, Ștefan cel Mare a căutat sprijin militar din partea monarhilor creștini ai Europei, dar fără succes. Astfel, în lipsa altor opțiuni, domnul Moldovei s-a văzut nevoit să se întoarcă către Matei Corvin, chiar dacă în trecut îi înfrânsese pe unguri în bătălia de la Baia din 1467. După negocieri prelungite, la 12 iulie 1475 a fost semnat tratatul prin care Ștefan cel Mare promitea loialitate regelui Matei Corvin și sprijin în campaniile acestuia împotriva otomanilor. În schimb, Matei Corvin se angaja să ajute Moldova în lupta împotriva turcilor, condiționat de recunoașterea suzeranității sale asupra Moldovei.
Deși Moldova se afla sub suzeranitatea Poloniei încă din 1468, acceptarea formală a vasalității față de Matei Corvin a avut un scop strategic pentru Ștefan cel Mare. Domnind într-o regiune înconjurată de vecini puternici și amenințată constant de invazii din sud și est, el a manevrat această dublă vasalitate cu o diplomație abilă. Astfel, „vasalitatea” față de Matei Corvin a avut un caracter mai mult simbolic, permitându-i lui Ștefan să îndepărteze amenințările de la hotarele Moldovei. În plus, prin negociere și speculare eficientă a intereselor lui Matei Corvin, Ștefan cel Mare a obținut cedarea a două posesiuni în Transilvania, Ciceu și Cetatea de Baltă, consolidând astfel poziția Moldovei în regiune.
