Lecția de istorie prezentată de profesorul Viorel Guțu – 23 iulie: Ultimatumul Austro-Ungariei către Serbia și declanșarea Primului Război Mondial
Pe 23 iulie 1914, la ora 11 dimineața, Austro-Ungaria a emis un ultimatum dur și nedrept Serbiei, în urma asasinării moștenitorului tronului austro-ungar, Franz Ferdinand, de către un student sârb la Sarajevo, pe 28 iunie. Termenii ultimatumului erau extrem de severi, incluzând dizolvarea grupărilor naționaliste sârbe, demiterea unor ofițeri superiori din armata sârbă, arestarea unor figuri politice importante și permiterea poliției austriece să opereze liber pe teritoriul Serbiei.
Acest ultimatum a fost preludiul izbucnirii Primului Război Mondial. După ce a fost emis, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, care a primit sprijinul Rusiei. Germania a intervenit în conflict și a declarat război Franței și Angliei, aliatele Rusiei. Succesiunea rapidă a acestor declarații de război a condus la declanșarea unui conflict mondial.
Ultimatumul din 23 iulie, care cerea Serbiei să răspundă în termen de 48 de ore, a convins comunitatea internațională că Austro-Ungaria căuta un pretext pentru desființarea regatului sârb. Deși guvernul sârb a acceptat majoritatea termenilor ultimatumului, Austro-Ungaria a declarat război, convinsă că va obține o victorie ușoară și își va consolida poziția în Balcani.
Pe 28 iulie 1914, Austro-Ungaria a declarat oficial război Serbiei, iar bombardamentul Belgradului de către monitoarele austriece de pe Dunăre a marcat începutul Primului Război Mondial, unul dintre cele mai devastatoare conflicte din istoria umanității.
