Cât de Periculoasă este Sângerarea Nazală (Epistaxisul) și De ce Apare?
Episoadele de epistaxis pot fi obișnuite pentru unii oameni. Ele nu au întotdeauna o semnificație patologică aparte. Sângerarea provine de obicei din partea frontală a nasului. Aceasta apare din vasele mici de sânge situate pe cartilajul care separă nările, septul nazal. Majoritatea episoadelor de epistaxis anterior sunt înspăimântătoare, dar nu grave.
Epistaxisul Posterior: Mai Periculos și Dificil de Tratat
Sângerarea din vasele de sânge din partea posterioară a nasului (epistaxis posterior) este mai rară și periculoasă. Ea implică de obicei vase de sânge mai mari și greu accesibile pentru medici. Epistaxisul posterior tinde să apară la persoanele cu ateroscleroză sau tulburări de sângerare. De asemenea, poate apărea la cei care iau medicamente ce interferează cu coagularea sângelui. Persoanele care au suferit intervenții chirurgicale nazale sau la nivelul sinusurilor pot avea risc.
Cele Mai Frecvente Cauze
Sângerarea nazală este frecvent cauzată de iritarea sau uscarea mucoasei interioare a nasului. Acestea apar atunci când vasele de sânge se distrug. Acestea pot fi declanșate de suflarea nasului cu putere, strănut sau scobirea nasului. Persoanele care iau aspirină sau alte anticoagulante sunt, de asemenea, susceptibile. Cei cu rinite alergice netratate pot avea epistaxis din cauza strănuturilor repetate. Utilizarea excesivă a picăturilor nazale cu rol vasoconstrictor duce la uscarea exagerată a mucoasei.
Cauze Mai Puțin Frecvente
- Infecțiile nazale și episoadele recente de infecții respiratorii superioare
- Tulburări sistemice (hepatice, SIDA etc.)
- Obiectele străine în interiorul nasului, mai ales la copii
- Sindromul Rendu-Osler-Weber, caracterizat prin mici vase de sânge pe față și alte zone
- Tumorile nasului sau ale sinusurilor
- Tulburări hemoragice (coagulopatii)
- Hipertensiunea arterială
- Inhalarea nazală de droguri sau alte medicamente
Când Să Mergem la Medic
Persoanele cu epistaxis și semne de pierdere excesivă de sânge trebuie să vadă un medic. Simptome precum slăbiciunea, leșinul sau amețelile sunt motive de îngrijorare. Cei care iau medicamente ce interferează cu coagularea sângelui ar trebui, de asemenea, să se prezinte la medic. Semnele de tulburări de sângerare includ numeroase pete mici, purpurii pe piele și vânătăi mari fără traumatism. Alte semne includ gingii care sângerează ușor și excesiv la periaj sau sângerări în alte zone. Tulburările care pot cauza probleme de coagulare includ bolile hepatice severe și anumite tipuri de cancer. Persoanele care nu pot opri sângerarea prin presiune asupra narilor trebuie să meargă la spital.
Tratamentul Epistaxisului Anterior
Epistaxisul anterior poate fi controlat acasă prin pensarea narilor timp de 10 minute. Persoana trebuie să stea în poziție verticală. Alte tehnici, cum ar fi aplicarea de pachete de gheață pe nas, nu sunt eficiente. Dacă sângerarea nu se oprește după 10 minute, tehnica poate fi repetată. Dacă sângerarea nu se oprește, persoana trebuie să consulte un medic. Medicul poate plasa mese de tifon în nara sângerândă. Tifonul este îmbibat cu un medicament anestezic și unul care determină vasoconstricția. Pentru sângerările minore, aceste manevre sunt suficiente. Uneori, medicii plasează în nara un burete special. Buretele se îndepărtează după 2 până la 4 zile. În cazurile de sângerări severe sau recurente, medicul cauterizează sursa de sângerare.
Tratamentul Epistaxisului Posterior
Localizarea posterioară face sângerarea mai dificil de tratat și periculoasă. Tehnica de strangere a narilor nu oprește sângerarea, ci face ca sângele să alunece pe gât. Tratamentul poate consta în plasarea unui balon special, care comprimă leziunea. Acest tratament este foarte incomod și interferează cu respirația. Medicii sedează pacienții înainte de introducerea balonului. Pacientul este internat în spital și i se poate administra oxigen și antibiotice. Garnitura de etanșare poate fi menținută pentru 4 la 5 zile. Dacă balonul nu funcționează, medicii trebuie să închidă direct vasul de sângerare. Aceștia folosesc un endoscop pentru a accesa și ligatura artera. Ocazional, medicii pot emboliza vasul, injectând un material special care îl blochează.
Analize Recomandate
Persoanele cu epistaxis și simptome ale unei tulburări de sângerare ar trebui să facă teste de sânge. Testele sunt necesare pentru a depista eventualele boli hematologice, cum ar fi anemia sau trombofilia. Cei cu rinite alergice ar trebui să facă testele la alergeni și să solicite tratament adecvat. Tomografia computerizată poate fi recomandată dacă se suspectează un corp străin, tumoare sau sinuzite.
