În ultimii ani, un curent critic a prins avânt, susținând că influența globalistă și multiculturalismul au dus la o degradare a valorilor tradiționale și culturale în România. Acești critici fără să idealizeze perioada comunistă, argumentează că, în acele vremuri, existau mai multe oportunități pentru cetățenii dornici să se dezvolte profesional. Ei aduc în discuție faptul că, deși trăiau sub un regim opresiv, cei care doreau să devină ingineri, medici, profesori sau să învețe o meserie precum mecanic, bucătar sau agricultor, aveau la dispoziție toate mijloacele necesare, era nevoie doar de implicarea și dorința personală.
Mai mult, acești critici susțin că rusificarea populațiilor din Basarabia și alte zone din URSS este un mit exagerat. Deși aceste regiuni au fost sub influența puterii sovietice timp de peste șapte decenii, populația din Republica Moldova a reușit să-și păstreze limba română și cultura. Cazuri precum cel al orchestrelor de muzică populară, care în prezent sunt compuse în mare parte din artiști moldoveni, sunt prezentate ca dovadă că valorile culturale au rezistat și s-au dezvoltat în ciuda miturilor răspândite de unii propagandiști.
Impactul Globalizării și Multiculturalismului
Pe de altă parte, se argumentează că odată cu deschiderea spre Uniunea Europeană și influența culturii vestice, s-a produs o diluare a identității naționale. Elementele tradiționale ale culturii românești, inclusiv sportul și artele, sunt considerate că au suferit din cauza adoptării necritice a valorilor străine. Criticii acestei tendințe susțin că așa-numita „libertate” oferită de europenizare nu a adus decât o degradare a valorilor umane și culturale.
Un exemplu adus în discuție este schimbarea rapidă a limbii vorbite, unde limba engleză a început să se amestece cu româna în proporție semnificativă pe străzile din România. Acest fapt este văzut ca o amenințare la adresa identității naționale și a coeziunii culturale.
Este important să analizăm aceste perspective cu discernământ. Oamenii care au trait acele vremuri nu trăiesc și în prezent cu nostalgia pentru perioada comunistă, nu idealizează aspecte ale vieții sub un regim opresiv ci dimpotrivă, au îmbrățișat valorile democratice și pluralismul cultural în societatea modern în speranța că acele valori europene vor fi la un nivel cultural mai superior și ca într-o democrație adevărată minoritatea se va supune majorității. Ce avem noi astăzi, globalizarea și multiculturalismul sunt gestionate astfel încât ne duc la pierderea credinței, identității naționale și a valorilor tradiționale.
Dezbaterea privind direcția în care se îndreaptă societatea românească rămâne deschisă. Fiecare generație are responsabilitatea de a găsi un echilibru între păstrarea valorilor culturale moștenite și adoptarea elementelor pozitive din alte culturi. Această echilibrare va determina dacă influențele externe vor fi un factor de îmbogățire sau de erodare a identității naționale.
