De ce nu existau țărani grași acum 100 de ani? Dieta zilnică a strămoșilor noștri
În ultimele decenii, alimentația noastră s-a schimbat semnificativ din cauza globalizării. Astăzi, avem acces la fructe exotice din Asia și legume din America. Peștele proaspăt este adus din cele mai îndepărtate oceane. Totuși, acum un secol, opțiunile culinare ale românilor erau mult mai limitate. În lucrarea sa din 1895, „Igiena țăranului român”, dr. Gheorghe Crăiniceanu analizează alimentația țăranului român.
Hrana obișnuită a românilor era preparată acasă și consumată rapid. Aditivii alimentari, grăsimile artificiale și zaharurile rafinate nu existau în acea vreme.
Țăranii români erau foarte săraci
Țăranii români trăiau în sărăcie și vindeau cele mai bune produse. Păstrau pentru ei alimentele de calitate inferioară. Mămăliga era mai răspândită decât pâinea, deoarece era mai ușor de preparat. Pâinea de grâu era rezervată pentru ocazii speciale.
Se consumau multe alimente acum mai puțin populare, cum ar fi știr, podbal, frunze de sfeclă, hrișcă, mei și ulei de cânepă. Țăranii mâncau mămăligă de obicei de trei ori pe zi.
Carnea era un lux rar. Mulți țărani o vindeau pentru a cumpăra alte necesități. Chiar și cei mai înstăriți săteni evitau carnea, spunând că și strămoșii lor mâncau astfel.
Cărciuma, cea mai prosperă afacere din sat
Cârciumarul satului trăia, de obicei, bine. În județul Roman, el vindea lapte, ouă și brânză la târg. Acolo își procura bunuri necesare și adesea obținea profituri considerabile.
Obezitatea era necunoscută atât printre oameni, cât și printre animale. Consumul alimentar era limitat, iar activitatea fizică era intensă, mai ales la muncile câmpului.
Medicii se îngrijorau de obiceiul țăranilor de a consuma porumb stricat. Acesta era considerat un factor care contribuia la pelagră.
Postul era o practică obișnuită, care reducea cantitatea de hrană consumată. Totuși, dr. Crăiniceanu observa că perioadele lungi de post, cum ar fi Postul Mare, duceau la malnutriție.
Preparatele cele mai apreciate erau cele consumate în timpul sărbătorilor. De exemplu, găina umplută era servită la mese mari și festive.
