Guvernul suedez acuzat că vrea „să scoată sărăcia în afara legii”
Contestatarii acuză că planurile guvernului suedez ar putea fi ilegale și ineficiente. Ei spun că măsurile nu abordează cauzele vulnerabilității care duc la cerșit, potrivit The Guardian.
Coaliția de centru-dreapta, susținută de partidul de extremă dreapta „Democrații suedezi”, a anunțat un studiu de nouă luni pentru o eventuală interdicție națională a cerșitului. Dacă studiul arată că interdicția este fezabilă, aceasta ar putea deveni lege.
Într-o conferință de presă, Linda Lindberg, liderul „Democraților suedezi”, a menționat că oameni din alte țări UE vin să cerșească în Suedia. Ea a declarat că Suedia nu poate deveni „conștiința Europei”.
Opoziția față de interzicerea cerșetoriei
Organizația creștină Stockholms Stadsmission a condamnat propunerea. Fanny Siltberg, purtător de cuvânt, a afirmat că interzicerea cerșitului mută doar problema, fără a o rezolva. Ea a subliniat că sărăcia și discriminarea trebuie combătute atât în țările de origine, cât și la nivel european. Siltberg a sugerat măsuri precum crearea de locuri de muncă și accesul la locuințe pentru a reduce vulnerabilitatea socială.
Aida Samani, director adjunct la Civil Rights Defenders, a avertizat că guvernul suedez riscă procese. Ea a criticat faptul că guvernul prioritizează această măsură, deși se confruntă cu o criză a crimei organizate și a violenței. Samani a adăugat că o interdicție națională a cerșitului ar putea fi ilegală și ar încălca drepturile omului.
Legalitatea și efectele propunerii
Samani a declarat că interzicerea cerșitului încalcă dreptul la viață privată și libertatea de exprimare, conform Convenției europene pentru drepturile omului. Aceste drepturi sunt protejate și de Constituția Suediei. Guvernul susține că fenomenul cerșitului a crescut din 2010, dar organizațiile contestă acest lucru.
Propunerea de interzicere a cerșitului este dezbătută de doi ani, de când s-a format guvernul. Aceasta a stârnit controverse și în cadrul coaliției de guvernare, care include partide moderate, liberale și creștin-democrate.
