Arsă de secetă: România și lecțiile despre apă
România se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 500 de ani. Este obligată să învețe cum să facă rost de apă. „La mila Domnului” este deviza sub care ne desfășurăm viața. Seceta prelungită, stresul termic și schimbările climatice ne afectează siguranța și confortul. Apa a devenit extrem de importantă. Cine va avea resurse de apă, pământ, tehnologii și interes pentru cultivare va avea un avantaj.
Agricultorii serioși nu se mai bazează pe vreme bună. Seceta, ploiile și vijeliile extreme distrug recoltele. Alte state s-au adaptat deja la condiții dificile. România, din păcate, nu a reușit.
Impactul schimbărilor climatice
În această vară, România a suferit din cauza schimbărilor climatice. În sud-vest, în Caraș, Mehedinți și Dolj, s-au produs incendii uriașe. Intervenția aeriană a fost necesară, așa cum se întâmplă de obicei în Grecia și Spania.
La doar o săptămână distanță, în estul țării, ciclonul Boris a adus inundații devastatoare în județul Galați. Precipitațiile masive au dus la pierderi de vieți omenești. În unele zone a plouat torențial, în altele seceta a creat imagini apocaliptice. Agricultura suferă enorm, mai ales în afara arcului carpatic.
Laurențiu Baciu, un fermier, declară: „Am mers la mila Domnului. Anul acesta nu a fost niciodată aici.” Au fost săptămâni cu temperaturi peste 40 de grade. Chiar și în zonele montane, disconfortul termic a fost copleșitor.
În Africa de Sud a nins, dar la noi s-au abătut grindina și vijeliile. La nivel european, Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice anunță că fiecare lună a fost cea mai călduroasă de la începutul înregistrărilor. În ultimele 13 luni, s-au înregistrat valori maxime consecutive.
Recorduri alarmante
Roxana Bojariu, climatolog la ANM, afirmă: „Am avut cea mai puternică secetă din ultimii 500 de ani în Europa.” Autoritățile Uniunii Europene iau în serios acest val de arșiță. Schimbările climatice vin la pachet cu fenomene extreme.
Organizația Națiunilor Unite avertizează că, până în 2050, cererea globală de alimente va crește cu peste 70%. Bătălia pentru viitor se va duce pe apă și mâncare. România nu are rezerve de apă și se îndreaptă spre o criză acută.
Experții ONU indică faptul că, la nivel global, 12 milioane de hectare de teren arabil se degradează anual. În fiecare minut, se pierd 23 de hectare de teren.
Nevoia urgentă de soluții
Friederike Otto, cercetător la Imperial College of London, menționează: „E amprenta încălzirii globale.” La nivel mondial, se pune accent pe obținerea de rezerve de apă.
Bogdan Zainea, importator de sisteme de irigații, subliniază: „Trebuie să fim eficienți în utilizarea apei. Va deveni o resursă scumpă.” România nu are rezerve de apă și trebuie să înțeleagă importanța acestei resurse.
Marius Someșan, fermier, observă: „Aveam un an de secetă la patru normali. Acum, avem un an normal la patru de secetă.”
Nicolae Mărăcine, profesor universitar, explică: „Au secat multe lacuri din cauza schimbărilor climatice. Cantitatea de precipitații nu s-a schimbat mult, dar intensitatea și repartizarea lor s-au modificat.”
Marius Someșan adaugă: „Pământul are nevoie de ierni cu zăpadă și ploi mărunte pentru a se recupera.”
Dezastrul ecologic
Pânza freatică a coborât vertiginos. Se pune întrebarea: cum va arăta agricultura în următorii ani? Fermierii din Banat au fost invidiați pentru producțiile mari de porumb, dar acum se confruntă cu pierderi rapide de apă.
Delta Neajlovului a dispărut. Franz Jakoby, fermier din Banat, subliniază: „Suntem a patra țară din UE ca suprafață agricolă. Nu avem o strategie națională pentru acumularea apei.”
Teleorman și alte județe sunt în secetă extremă pentru grâu. Lacul Frăsinet, cândva plin de apă, s-a evaporat masiv. Marius Someșan, inginer agronom, confirmă: „În mai-iunie era apă, dar acum nu mai este.”
Comana, în Giurgiu, are un peisaj selenar. Biodiversitatea este afectată, iar activitățile turistice au avut de suferit. Oamenii din Gorj primesc apă cu cisterna. Fântânile adânci de 20 de metri au secat, iar râurile au dispărut.
Localnicii se tem pentru culturile de toamnă, care ar trebui semănate. Buldozeristul observă: „Pământul e tare și sec, nu a plouat deloc de trei luni.”
Trei lacuri mari din zona Alexandria-Videle nu au apă. Fermierii români învață acum de la australieni și africani cum să se adapteze la secetă.
Adaptarea la secetă
Fermierii se adună pentru a învăța cum să cultive rapiță și grâu în condiții de secetă. Marius Someșan le arată soluții din Australia, unde pământul este acoperit cu paie.
Un alt fermier compară pământul ars cu cel acoperit cu paie. Temperaturile variază de la 51 de grade la 26 de grade. Marius Someșan afirmă: „Ne adaptăm, ne uităm la australieni, ruși și spanioli.”
Această adaptare este necesară pentru a supraviețui într-o lume tot mai afectată de schimbările climatice.
