Un an de la promisiunea Ucrainei privind renunțarea la „limba moldovenească”: Ne-au mințit?
Renunțarea la „păcatele” trecutului nu este ușoară, nici pentru oameni, nici pentru state. Ele te urmăresc chiar și după ce te-ai spovedit, cu inima curată. Rămâne întrebarea: s-a spovedit Ucraina când a renunțat la produsul stalinist, „limba moldovenească”? La un an de la acest eveniment politic istoric, câteva reflecții sunt necesare, conform BucPress din Cernăuți.
Contextul deciziei Ucrainei
Pe 18 octombrie 2023, premierul român Marcel Ciolacu a anunțat cu bucurie că Ucraina a renunțat la „limba moldovenească”. Declarația sa a venit după prima ședință comună a guvernelor României și Ucrainei. Șefii de guvern s-au angajat să respecte faptul că limba oficială a Republicii Moldova este limba română. Această decizie a fost luată în contextul aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și respectării drepturilor minorităților naționale.
Ne-am bucurat cu toții, mai ales românii din regiunea Odesa, unde limba română crea disconfort ideologic. Adevărul lingvistic era aspru taxat de autoritățile ucrainene. Cazul Zinaidei Pinteac, directoare a unei școli din Frumușica Veche, este un exemplu. Din cauza promovării limbii române, a fost demisă, iar ulterior concediată și ca profesoară.
Aspecte de luat în considerare
Un prim aspect este că renunțarea la „limba moldovenească” nu s-a bazat pe recunoașterea adevărului științific privind limba română. Autoritățile ucrainene au ignorat solicitările României și Republicii Moldova. Schimbarea a venit din noul context geopolitic, cu România devenind principalul aliat al Ucrainei.
Decizia de renunțare trebuia să fie oficializată de partea ucraineană, însă aceasta nu a fost publicată. Aceasta ridică întrebări privind posibile reveniri la stereotipurile staliniste. Ucraina a schimbat de patru ori denumirea limbii de predare în școlile din Odesa, fără dispoziții scrise, totul rezolvându-se telefonic.
Un alt aspect este lipsa informațiilor despre modificările legislative pentru a elimina „limba moldovenească”. Ministerele ucrainene trebuiau să analizeze legislația și să transmită propuneri privind utilizarea „limbii române”. Totuși, nu există dovezi că această hotărâre a fost publicată oficial.
Implicații în practică
În pofida hotărârii guvernului, procesul dintre părinți și profesori din 10 școli din regiunea Odesa împotriva Ministerului Educației continuă. De asemenea, școlile nu au modificat statutul pentru a reflecta renunțarea la „limba moldovenească”. Bibliotecile încă dețin literatură în această limbă, iar autoritățile tac.
Statutele ONG-urilor moldoveniste, care au promovat dogmele staliniste, nu au fost modificate. Autoritățile nu au luat măsuri pentru a alinia aceste organizații la hotărârea de guvern.
Declarațiile politice trebuie să fie urmate de acțiuni concrete pentru implementarea hotărârii din 18 octombrie 2023. Numai așa, situația va reveni la normal pentru comunitatea românească din Ucraina și relațiile bilaterale vor evolua în mod pozitiv.
