„Ne-am împrumutat pentru a susține economiile altor țări”
Analistul economic Radu Georgescu a explicat motivele pentru care România are datorii de sute de miliarde de euro. El a evidențiat un paradox economic: datoria externă a crescut, deși România a primit peste 200 de miliarde de euro în ultimul deceniu.
Împrumuturile masive reprezintă greșeala economică principală a României, comparate de analist cu niște „steroizi”. Creșterea importurilor și scăderea exporturilor au agravat și mai mult situația.
„România se confruntă cu un paradox economic. În ultimii zece ani, datoria externă a crescut cu 240 miliarde euro. Acești bani nu au rămas în România. Din România au ieșit 210 miliarde euro în această perioadă. Ne-am împrumutat pentru a sprijini economiile altor țări. Rămânem cu împrumuturile pe care trebuie să le plătim noi și copiii noștri. Alte țări s-au dezvoltat cu banii noștri.
Contul curent reprezintă diferența dintre banii intrați și cei ieșiți dintr-o țară. În ultimii zece ani, am importat mai mult decât am exportat. Companiile străine au trimis acasă dividende mult mai mari decât investițiile lor în România. Împrumuturile sunt ca niște steroizi. Economia crește atâta timp cât ai acces la steroizi. Când nu mai ai bani să-i cumperi, economia intră în sevraj. Cum arăta economia României fără steroizi? 2016 a fost anul în care am început să luăm steroizi. Am împrumutat sume mari. Cum arăta economia României în 2015: exportam mai mult decât importam. Companiile străine investeau mai mult decât plăteau în dividende. Aveam excedent de Cont Curent”, a explicat economistul Radu Georgescu.
Radu Georgescu afirmă că România este acum departe de a adera la zona euro. Cu nouă ani în urmă, România îndeplinea criteriile necesare pentru aderare.
„În 2015, România putea adera la euro. Îndeplineam toate criteriile necesare. Acum nu mai îndeplinim niciun criteriu. Aderarea la euro ar fi împiedicat derapajele economice actuale. Politica monetară din zona euro este stabilită de Banca Centrală Europeană. Românii și firmele românești ar fi plătit dobânzi mai mici la creditele bancare. Inflația din România ar fi fost mult mai mică. Aderarea la euro era la fel de importantă ca aderarea la NATO”, a concluzionat specialistul, prezentând un grafic care susține afirmațiile sale.
