Rusia transformă gazul ieftin în îngrășăminte și le vinde Europei la prețuri mici
Rusia, incapabilă să exporte gaze naturale în Europa, a început să inunde piața cu îngrășăminte agricole foarte ieftine. Aceasta creează o concurență neloială pentru fabricile din Europa. Statul condus de Vladimir Putin construiește capacități noi de producție, de aproximativ 6 milioane de tone. În schimb, Europa a închis mai multe unități de producție, unele temporar, altele definitiv. În România, combinatul Azomureș și-a sistat activitatea, așteptând condiții de piață mai favorabile.
Efectele asupra producției europene
Conform datelor Fertilizers Europe, producția de fertilizanți pe bază de azot a scăzut anul trecut față de medii normale. Această scădere continuă, cauzată de prețurile mari la gaze și concurența din partea Rusiei. De exemplu, producția de amoniac în Europa a scăzut cu aproximativ 30% față de capacitatea obișnuită.
„Criza gazelor a dus la creșterea prețurilor, iar noi folosim gazul ca materie primă, nu doar energie. În plus, ne confruntăm cu importuri masive din Rusia, la prețuri sub costurile europene. Astfel, companiile locale sunt scoase din piață”, explică Antoine Hoxha, director general Fertilizers Europe.
Creșterea importurilor și consecințele pentru producătorii europeni
Importurile rusești de îngrășăminte, precum ureea, s-au dublat, afectând capacitatea de producție europeană. Rusia construiește noi unități de producție pentru a domina piața europeană și a face fermierii dependenți de îngrășămintele lor ieftine, similar cu strategia folosită în cazul gazului.
Polonia, Franța și Germania sunt cei mai mari importatori de îngrășăminte rusești. Efectele nu se resimt doar local, ci în întreaga Europă. Fabrici europene, precum BASF, și-au redus capacitatea de producție sau au închis unități din cauza presiunii importurilor ieftine.
Situația producției în România
În România, Azomureș, singurul combinat chimic din țară, este închis temporar din cauza condițiilor de piață nefavorabile. În plus, există discuții despre o posibilă achiziție a Azomureș de către Chimcomplex. Între timp, fermierii locali depind de îngrășăminte importate, inclusiv produse de Azomureș sub brand propriu.
Importurile masive de îngrășăminte și impactul asupra pieței locale
Conform datelor INS, România a importat peste 1,5 milioane de tone de îngrășăminte în primele șapte luni din 2024, cu 10,5% mai mult față de 2022. Importurile din Rusia au crescut semnificativ pentru îngrășăminte potasice și combinate, impactând producția locală.
„Îngrășămintele din Rusia sunt ieftine, dar de calitate slabă, cu performanțe de mediu inferioare. Ureea rusească are emisii mai mari de gaze cu efect de seră comparativ cu nitrații europeni”, mai spune Hoxha.
Consumul european de îngrășăminte și planurile de decarbonizare
Consumul de azot a scăzut cu 15% în Europa, afectând recoltele fermierilor. Pe termen lung, cererea va reveni, deoarece populația europeană depinde de agricultură pentru securitatea alimentară. Comisia Europeană urmărește reducerea pierderilor de nutrienți prin strategia „De la fermă la furculiță”, dar decarbonizarea este o provocare.
Industria îngrășămintelor este un emițător important de gaze cu efect de seră. Conform lui Hoxha, schimbarea completă a procesului de fabricație, de la gaze naturale la hidrogen, ar putea aduce industria la zero emisii.
