Ursula von der Leyen a câștigat al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene promițând o serie de inițiative pentru următorii cinci ani, însă se va confrunta cu provocări majore în domeniul integrării piețelor europene și în sectorul apărării, conform unei analize publicate de Financial Times. În încercarea de a obține suportul necesar în Parlamentul European, von der Leyen a extins lista angajamentelor sale, creând așteptări ridicate în diverse colțuri ale Uniunii Europene, în legătură cu problemele care au frustat oficialii de la Bruxelles de mult timp.
Mujtaba Rahman, de la Eurasia Group, avertizează că Ursula von der Leyen „ar putea risca un eșec” din cauza angajamentelor „care nu sunt întotdeauna coerente”, menite doar să asigure o coaliție largă. Este posibilă crearea unei uniuni a piețelor de capital? În discursul său din ziua de joi, von der Leyen a redenumit proiectul uniunii piețelor de capital în „Uniunea Depozitelor și Investițiilor Europene”.
„Beneficiile planului sunt semnificative. Integrarea piețelor de capital, un proiect de zece ani, ar putea genera investiții private de până la 470 de miliarde de euro anual, conform estimărilor von der Leyen. (…) Totuși, rezistența autorităților naționale de reglementare s-a dovedit extrem de fermă”, notează Financial Times. Poate fi creată o uniune europeană a apărării?
Pe lângă înființarea unui comisar pentru Apărare, von der Leyen s-a angajat să dezvolte „o piață unică a apărării” și inițiative comune precum „Scutul aerian european”. Totuși, mai multe state europene se opun alocării de resurse, având în vedere investițiile masive necesare după decenii de reduceri bugetare. Franța și Germania au viziuni diferite asupra proiectelor de apărare europene. Vor fi relaxate reglementările privind concurența?
Ursula von der Leyen intenționează să revizuiască reglementările pentru a sprijini „inovarea și reziliența”. Mari state precum Franța, Germania, Italia și Polonia cer de mult timp relaxarea legislației privind concurența, dar se confruntă cu opoziția altor 16 capitale europene.
Ar trebui condiționat accesul la fonduri UE de respectarea normelor statului de drept? Președintele Comisiei Europene s-a angajat să aloce fonduri comunitare sub condiția respectării normelor statului de drept și implementării reformelor structurale. „Totuși, această abordare a generat conflicte cu Polonia și Ungaria. (…) Aplicarea unor condiții stricte pentru accesul la finanțare europeană va fi susținută de țările bogate care doresc să limiteze cheltuielile bugetare, dar va genera probabil opoziția țărilor care consideră această abordare drept șantaj politic sau o ingerință în afacerile interne de către Bruxelles”, subliniază Financial Times.
Poate contribui Bruxellesul la rezolvarea crizei locuințelor sau la îmbunătățirea sănătății mentale? În alegerile din iunie, mulți tineri au votat pentru partide de extremă-dreapta. Politicieni din Partidul Popular European (PPE), din care face parte von der Leyen, consideră că extremiștii au reușit să asocieze criza locuințelor cu intensificarea imigrației. Iratxe García Pérez, liderul socialiștilor din Parlamentul European, a declarat că „accesul la locuințe este o necesitate vitală” și cere investiții anuale de 50 de miliarde de euro din partea UE. Totuși, problema locuințelor rămâne în responsabilitatea guvernelor naționale, ridicând întrebări despre modul de deblocare a procedurilor de planificare în cele 27 de state membre.
În ceea ce privește sănătatea mentală, von der Leyen afirmă că utilizarea excesivă a rețelelor sociale agravează „criza sănătății mentale” în rândul tinerilor și intenționează să abordeze problema „timpului excesiv de utilizare a dispozitivelor și a designului care creează dependență” pe platformele online. „Însă, deși Bruxellesul poate influența reglementările tehnologice, aplicarea legilor în acest domeniu rămâne la nivel național”, concluzionează Financial Times.
Aceste informații au fost furnizate de către: https://www.gandul.ro/
Satana europei