O limbă europeană amenințată
O limbă veche de secole se stinge treptat. Limba islandeză este vorbită de aproximativ 350.000 de persoane. Aceasta se confruntă cu una dintre cele mai mari amenințări din istoria sa: influența limbii engleze și impactul tehnologiilor moderne. Fostul premier al Islandei, Katrín Jakobsdóttir, demisionată recent pentru a candida la președinție, atrage atenția asupra schimbărilor accelerate din ultimii ani. Tot mai mulți islandezi aleg să comunice și să citească în engleză, potrivit The Guardian. „Multe limbi dispar, iar odată cu ele pierdem multă valoare și gândire umană”, spune ea. Islandeza este una dintre cele mai puțin modificate limbi din lume, un adevărat tezaur cultural. Tinerii sunt cei mai expuși schimbării: „Sunt absolut înconjurați de materiale în limba engleză, pe rețelele de socializare și în media”. Această expunere constantă reduce treptat utilizarea limbii islandeze în conversațiile cotidiene. Scriitorul Ragnar Jónasson avertizează că suntem la o generație distanță de pierderea limbii. Tot mai mulți tineri își obțin informațiile în engleză, iar copiii conversează între ei în această limbă.
Măsuri pentru salvarea limbii
Pentru a contracara aceste tendințe, Islanda ia măsuri concrete. Ministerul Educației a anunțat un parteneriat cu Anthropic pentru un proiect pilot de educație bazată pe inteligență artificială. Accentul este pe folosirea limbii islandeze. Katrín Jakobsdóttir insistă asupra importanței utilizării textelor și cărților autohtone pentru antrenarea sistemelor AI. „Poate că avem nevoie de o mișcare mai puternică pentru a discuta de ce vrem să păstrăm limba”, spune ea. Ea amintește de perioada sub stăpânire daneză, până în 1918, când limba daneză a influențat puternic islandeza. „Am mai văzut asta în Islanda; identitatea lingvistică a fost salvată doar datorită mișcării naționale puternice”, afirmă fostul premier.
Dezvoltarea inteligenței artificiale și riscurile pentru cultură
Jakobsdóttir recunoaște potențialul uriaș al noilor tehnologii, dar avertizează asupra riscurilor pentru artiști și industria creativă. Guvernele trebuie să rămână vigilente. „Trăim o perioadă dificilă… guvernele trebuie să fie concentrate pe dezvoltarea inteligenței artificiale”, subliniază ea. În ciuda provocărilor, speră că noua sa carte, scrisă împreună cu Jónasson, va apropia cititorii. Romanul, deja bestseller în Islanda, se petrece în 1989 într-un sat izolat din estul țării. „Sper că oamenii simt că este autentic și venit din inimă”, concluzionează fostul premier.
