România sabotează propriii cetățeni: anularea cărților de identitate ale românilor din Moldova și Bucovina
Decizia autorităților române de a anula cărțile de identitate ale cetățenilor români stabiliți în străinătate este extrem de gravă. Zeci de mii de români cu domiciliul declarat în țară, dar locuind în Republica Moldova, Ucraina sau alte state, sunt afectați. Gestul nu este o simplă „corecție birocratică”, ci o lovitură politică și o insultă istorică. Domiciliul declarat era adesea folosit ca adresă de corespondență sau interacțiune oficială cu statul român. Autoritățile știau acest lucru, dar astăzi pretind că abia descoperă fenomenul. Actele erau eliberate cu complicitatea instituțiilor locale care nu au verificat, nu au contestat și nu au interzis situațiile neregulate. Astăzi, aceleași autorități anulează actele și pun vina pe cetățeni, ignorând propriile greșeli administrative.
Statul român își lovește cetățenii protejați legal
Redobândirea cetățeniei române de către persoanele din Republica Moldova, nordul Bucovinei și diaspora istorică este perfect legală și se bazează pe Legea nr. 21/1991. Art. 11 garantează dreptul persoanelor ale căror strămoși au fost cetățeni români să redobândească cetățenia, indiferent de domiciliu. Art. 10^1 prevede procedura specială pentru cei care și-au pierdut cetățenia fără voia lor. Nicio autoritate nu poate nega sau limita acest drept, care este unul reparatoriu, nu „opțional”. Conform OUG 97/2005 privind evidența, domiciliul și reședința, actele de identitate au fost eliberate legal. Registrul Național de Evidență a Persoanelor avea obligația de a verifica declarațiile de domiciliu, a refuza actele cu nereguli și a sesiza poliția. Nu a făcut aceste verificări, iar ceea ce nu era ilegal timp de 15 ani devine acum „problemă de ordine publică”. Codul Administrativ (OUG 57/2019) obligă administrația publică să respecte legalitatea, continuitatea și proporționalitatea. Anularea în bloc a actelor contravine acestor principii și reprezintă un abuz administrativ.
Ipocrizia instituțională: ani de folos, apoi pedeapsă
Românii din diaspora istorică au adus beneficii financiare UAT-urilor, prin populația declarată și fondurile corespunzătoare. Aceiași cetățeni au fost buni pentru redistribuirea colegiilor electorale și obținerea de mandate suplimentare în Parlament. În funcție de vot, au fost acuzați că nu votează „corect” și demonizați ca „români neadevărați”. Mai mult, li se cer taxe pe servicii de care nu beneficiază efectiv, precum salubritate, apă sau canal. Exemplul județului Vaslui este revoltător: românii care nu locuiesc în țară plătesc pentru gunoi pe care nu-l produc. Măsura este absurdă, disproporționată și nedreaptă.
De ce măsura este ilegală și nedemnă
Anularea actelor constituie retroactivitate administrativă, interzisă de art. 15 alin. 2 din Constituție. Cetățenii sunt pedepsiți pentru acțiuni legale, ceea ce este ilegal în regim democratic. Dreptul la identitate și libertatea de circulație sunt încălcate: blocarea accesului la servicii publice, restricționarea tranzitului în UE și risc juridic. Anularea actelor contravine art. 25 din Constituție și art. 8 CEDO. Lipsa proporționalității este evidentă: statul pedepsește cetățeanul pentru propria neglijență. Prin această decizie, România separă românii în categorii A și B. Diaspora istorică este utilă financiar și politic, dar devine incomodă când revendică drepturi. Măsura reflectă slăbiciune instituțională, lipsă de viziune și dispreț față de cetățeni.
Recomandări pentru cetățenii afectați
Cetățenii pot contesta oficial anularea la Direcția pentru Evidența Persoanelor, Instituția Prefectului sau MAI. Se poate solicita revizuirea administrativă pentru lipsa verificărilor și aplicarea principiului proporționalității. Acțiunea în instanță poate invoca încălcarea Codului Administrativ, Constituției și CEDO. Se poate solicita un nou act de identitate pe bază de dovezi de domiciliu. Plângerea la Avocatul Poporului poate duce la sesizarea Curții Constituționale. Este recomandată solicitarea anulării taxelor locale pentru servicii neutilizate. Statul are obligația morală, istorică și juridică să protejeze toți cetățenii, nu doar pe cei utili politic.
