SUA se retrag din Europa și provocările pentru România
Statele Unite doresc ca Europa să preia majoritatea capacităților de apărare convenționale ale NATO până în 2027. Aceasta include informații, rachete și alte echipamente militare, conform Reuters. Analista Iulia Joja explică efectele pentru România și restul Europei. Pentagonul a transmis oficial acest mesaj diplomaților europeni în cadrul unei întâlniri recente la Washington. Schimbarea transferă responsabilitatea apărare către Europa și schimbă modul în care SUA cooperează cu aliații săi tradiționali. Oficialii americani nu au fost mulțumiți de progresul Europei pentru creșterea capacităților militare după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Dacă termenul limită nu va fi respectat până în 2027, SUA ar putea reduce implicarea în unele mecanisme NATO. Oficialii Capitol Hill sunt îngrijorați de mesajul Pentagonului și de potențialul impact asupra securității europene. Capacitățile convenționale includ active non-nucleare, de la trupe la arme, fără claritate privind criteriile de evaluare. Termenul limită din 2027 nu este clar dacă reprezintă politica administrației Trump sau opinia unor oficiali. Oficialii europeni consideră termenul nerealist, deoarece Europa are nevoie de mai mult decât fonduri și voință politică. Restanțele de producție și timpii lungi de livrare complică achizițiile echipamentelor americane. SUA furnizează și servicii critice de intelligence, supraveghere și recunoaștere, esențiale pentru războiul din Ucraina. Retragerea armatei americane se accelerează, mai mult decât și-ar fi imaginat europenii.
Rolul României în noua strategie de securitate NATO
Iulia Joja explică că România trebuie să își accelereze pregătirile militare pe cont propriu. Aceste pregătiri sunt vitale pentru descurajarea unui eventual conflict armat cu Rusia. Primul pas important este interceptarea dronelor rusești, pentru a arăta seriozitate și responsabilitate. Acțiunea transmite un mesaj clar și către publicul intern, dar și către aliați. România trebuie să devină un furnizor de securitate, nu doar pentru sine, ci pentru întreaga regiune. Strategia Națională de Apărare a României prevede asumarea unor responsabilități majore în cadrul NATO. Nivelul actual de pregătire militară al României nu corespunde situației geografice și amenințărilor reale. Franța a reintrodus un serviciu militar voluntar pentru tinerii de 18–19 ani, cu plata de 800 de euro pe lună. Germania a anunțat creșterea efectivelor militare la 260.000 de soldați și 200.000 de rezerviști. Planul german include chestionarea tuturor tinerilor de 18 ani despre aptitudinea pentru armată și angajarea voluntară. Dacă obiectivele nu sunt atinse voluntar, Germania va introduce înrolarea obligatorie. Belgia, Olanda, Lituania, Letonia și Suedia au implementat scheme voluntare sau obligatorii pentru serviciul militar. România a fost criticată pentru lipsa de inițiativă, iar creșterea bugetului la 3,5% din PIB a fost necesară doar prin presiune externă.
